La semaine de la Francophonie/Art. prof. Camelia Bălțătescu-Revista școlii Numărul 5

Noutăți din școală                                                                                                            

Araci - 2010

LA SEMAINE DE LA FRANCOPHONIE


Motto: "Égalité, Complémentarité, Solidarité"




Perioada: 15 - 19.03.2010

Organizator: Camelia Bălţătescu


Evenimentul: Le 20 mars - La francophonie : langue, pays, culture, musique, littérature


Obiectivele : Cunoaşterea / Recunoaşterea conceptului;

Promovarea limbii franceze, a diversităţii culturale şi lingvistice;

Identificarea ţărilor francofone în relaţie cu statutul limbii franceze;

Observarea repartizării ţărilor francofone pe mapamond;

Extinderea universului de cunoaştere a culturii şi civilizaţiei franceze.

Locul desfăşurării : Cabinetul de limbi moderne

Laboratorul de informatică

Participanţi : elevi – clasa a VII-a

Suporturi : Hărţi ale Franţei şi ale spaţiului francofon ;

http://fr.wikipedia.org/wiki/France

http://www.youtube.com/watch?v=c1vuo1TgqkY&feature=related

Prezentare Power Point;

Imagini în format electonic şi fotografii;

Internet; Muzica – YouTube, CD-uri;

Cărţi pentru copii, în limba franceză ;

Fişe, planşe.

Conţinutul activităţilor : Symboles de la France, definirea termenilor francophon / Francophon, originea noţiunii, istorie, Les Sommets francophones, statele membre, structuri, parteneri, sediu, statutul juridic al limbii franceze, manifestări culturale.


Définitions de la francophonie :

Communauté de langue des pays francophones, ensembles des pays francophones.

(Petit Larousse illustré)

Ensemble des pays ou régions ou l’on parle français. (Pluridictionnaire Larousse, 1974)

Ensemble constitué par les populations francophones (France, Belgique, Canada –

Québec, Nouveau-Brunswick, Ontario – Louisiane, Suisse, Afrique, Madagascar, Antilles, Proche-Orient). (Le Petit Robert, 1993)

Ensemble politico-culturel des peuples qui parle français.

(Dictionnaire de notre temps, Hachette, 1992)

Collectivité constituée par les peuples parlant français.

(Larousse de la langue française, Lexis, 1977)

.

Prof. Camelia Bălţătescu

Creangă studiat cu ajutorul abecedarului dar și a calculatorului/Art. înv. Popovici Ottilia-Revista școlii Numărul 5

Creangă studiat din abecedar dar şi cu ajutorul calculatorului


În călătoria noastră prin literatura pentru copii nu puteam să-l omitem pe cel care şi-a dedicat o mare parte a operei sale copiilor, şi anume Ion Creangă.
De la celebrul său abecedar care a reprezentat un pas spre reforma educaţiei, în care Ion Creangă spunea că se află “ cheia şi lacătul luminii şi înțelegerii, a instrucţiei primare, temelia pe care se realizează întregul învăţământ”, până la Soacra cu trei nurori, Punguţa cu doi bani, Amintiri din copilărie sau Harap-Alb, Creangă ne-a fascinat cu creativitatea şi naturaleţea cu care el aşternea întâmplările pe hârtie. Să nu ne înşelăm, spunea criticul Manolescu, “Poveştile lui Creangă sunt bucăţi din viaţa poporului moldovenesc”. Creangă este atât de realist, încât unele din poveştile lui sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care îngăduie povestitorului să înzestreze eroii săi cu însuşiri sufleteşti şi trupeşti peste măsura omenească. ”Numai intelectualii adevăraţi, spunea acelaşi critic, l-au priceput cum trebuie pe Creangă.”
Astfel nu puteam să nu-l amintim pe Creangă şi minunatele sale poveşti, să nu citim câteva elemente ce ţin de viaţa şi activitatea sa. Totuşi, având în vedere diferenţele dintre elevii clasei am încercat să abordăm această temă vastă la nivelul fiecărui elev printr-o abordare diferenţiată şi uneori personalizată. Aşadar o grupă a avut de pregătit “Fata babei şi fata moşneagului” iar grupa cu un nivel mai scăzut de pregătire “Punguţa cu doi bani”. Ceea ce a făcut ca aceasta lecţie să fie puţin mai specială pentru elevii mei a fost faptul că am introdus munca cu calculatorul fără însă, să abuzăm de acesta. S-a realizat harta povestirii, metodă prin care fiecare elev a primit o sarcină individualizată. Unii au căutat părţile de vorbire învăţate, au aşezat propoziţiile în ordinea cronologică, au căutat alte povești scrise de Ion Creangă sau au notat elementele cunoscute din textele studiate (autor, titlu, personaje, trăsături etc.) Feed-back-ul s-a realizat printr-un test grilă. Elevii au avut pregătit materialul în format electronic şi astfel au folosit şi calculatorul . Scopul acestei activităţi a fost acela de a determina elevii să citească cu interes un text literar, de a utiliza informaţiile primite şi mai ales de a se bucura de produsele muncii lor. Am urmărit dezvoltarea, atât la elevi cât şi la cadrele didactice, a abilităţilor de utilizare a calculatorului, prin participarea acestora la activităţi extracurriculare bazate pe mijloace de TIC şi oferirea de oportunităţi, elevilor, pentru petrecerea timpului liber. Climatul clasei, voioşia şi bucuria de pe feţele elevilor a fost cel mai bun feed-back : elevii s-au simţit bine învăţând, rezolvarea sarcinilor oferindu-le satisfacţii.

Activitate realizată de: Babos Margit şi Popovici Ottilia

Săptămâna lecturii în Școala ”Romulus Cioflec”/ Art. prof. Carmen Pănuță-Revista școlii Numărul 5

Săptămâna lecturii în școala noastră/Ziua Internațională a Cărții pentru copii și Tineret- 2 aprilie


Data de naștere a scriitorului Hans Christian Andersen, 2 aprilie marchează încă din 1967, Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret; iar 23 aprilie se sărbătorește - Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor. Astfel încât, luna aceasta a fost dedicată cărții, lecturii, autorilor prin programul și activitățile pe care le prezentăm în continuare.

Programul s-a desfășurat în perioada 12-23 aprilie, la orele de limba română sau la prezentări în care au fost implicate mai multe clase. Catedra de limba română a coordonat acest eveniment, alături de alți profesori: Andrei Ionela, Popovici Ottilia, Deregus Ildiko, colaborare ce s-a întins de-a lungul anului școlar prin proiectul ”Literatură și film”. Acesta, a anticipat Săptămâna lecturii, având același scop final: atragerea către lectură, prezentarea de modele, comparația, alt mod de a afla informații. Cu ocazia acestor Zile ale cărții, am adăugat un nou modul în Literatură și film, avându-l ca protagonist pe cine altul decât pe Andersen și minunatele sale povești, traduse în peste 150 de limbi și ecranizate sub diverse forme în permanență.
Au participat elevii claselor a V-a A, a V-a B, a VI-a A, a VI-a B, a VII-a A, a VIII-a A, a III-a A, I-IV SM, V-VII SM.

PROGRAM ACTIVITĂȚI

Tipul activităților

• Modalități de atragere a elevilor spre lectură- exemple de bună practică, activități metodice în rândul elevilor, chestionare de lectură, grile de evaluare.

1)Proiect Literatură și film, inițiat în școală în luna decembrie- reprezintă în sine o invitație la lectură și posibilitatea de a compara viziunea proprie în urma lecturii cu cea a regizorului, în urma vizionării filmului. Proiectul cuprinde:
-Amintiri din copilărie/D-l. Goe...-textele lui Ion Creangă și I.L. Caragiale vs. filmul Elisabetei Bostan(1964) și fragmente dintr-o piesa de teatru după textul lui Caragiale realizată într-o școală;
-Colind de Crăciun- Charles Dickens vs. adaptarea studiourilor Disney a acestui text;
-Bubico-I. L. Caragiale vs. sceneta lui Grigore Vasiliu Birlic.
-Soldatul de plumb- H. C. Andersen vs. animația produsă de Egmont Imagination. Citirea poveștii, prezentarea chestionarelor și a fișelor de lectură, vizionarea filmului animat.

2)Asemănarea culturală între popoare diferite prin intermediul textelor (folclorice): Prâslea-cel-Voinic și merle de aur/ Merele tinereții și apa vie-basm rusesc.

3)Prezentare Powerpoint cu diverse ipostaze ale cărții, conținând citate despre lectură aparținând unor personalități.
4)Prezentare Hans Christian Andersen- și cele mai cunoscute povești ale sale, însoțite de imagini: Fetița cu chibrituri, Crăiasa Zăpezii, Prințesa și bobul de mazăre, Rățușca cea urâtă etc.

5)Prezentarea de către profesorii participanți a cărții preferate din copilărie, adolescență etc.
Minunata călătorie a lui Nils Holgerson prin Suedia-Selma Lagerlof- prof. Pănuță
Pași către lectură-prof. Bălțătescu
-prezentare a cărții și a autorului, imagini ilustrative, modul în care a fost influențat, aspecte ale lecturii, relectura, lectura din ipostaza copilului și a adultului, de ce citim?

6)Chestionare/fișe de evaluare a lecturii, diplome.

Prezentare H.C. Andersen

Literatură și film- Soldatul de plumb

Prof. Carmen Pănuță

Şcoala cu clasele I-VIII Romulus Cioflec

Araci

Limba şi literatura română

Paşi către lectură




Opinii: Lectura este, pentru omul modern, un viciu sau o osândă. Mircea Eliade
Lectura este o formă a fericirii paralele. Fernanado Savater


Lectura este o metodă didactică, de comunicare scrisă, care facilitează şi recomandă autoinstruirea, prin dobândirea unor tehnici intelectuale specifice. Aceste tehnici au rolul de a valorifica procedeul muncii cu cartea / manualul sau a altor suporturi scrise destinate învăţării.
Metoda lecturii îndeplineşte simultan şi succesiv funcţii multiple de informare şi documentare, de instruire, culturalizare şi educare constantă a persoanei, de informare, de stimulare a instruirii şi autoinstruirii: lectura se autorecomandă, în toate situaţiile, drept scop esenţial al activităţii şcolare.
Scopurile ei sunt, printre altele, cultivarea aptitudinilor si atitudinilor cognitive deschise; identificarea unor noi probleme şi a situaţiilor problemă; stimularea şi amplificarea / sporirea gustului pentru citit.
Lectura are sarcina dificilă de a concura sursele paralele de informare. Informaţiile pot fi obţinute fără efort prin Internet. Televiziunea este alternativa părinţilor preocupaţi de serviciu şi aspectele existenţiale. Dascălului îi rămâne/revine plăcuta responsabilitate de a activa resursele, delicate ale copilului, în aventura cititului.

Iniţierea copilului în arta lecturii are loc la prima răsfoire a unei cărţi.
Dăruindu-i o carte, chiar de colorat, îi facem şi prima recomandare către „lectură”. Acesta ar fi primul pas.
Lectura în familie: implicarea fraţilor, părinţilor…Încă un pas.
Elevul zilelor noastre este de părere că a citi este pierdere de timp. O copertă seducătoare / un titlu atrăgător / tema unui joc electronic pot atrage atenţia asupra lor. Un pas mic…
Explorarea librăriilor, bibliotecilor…. cea a şcolii. Un pas, desigur!
Vizionarea unui film poate genera curiozitatea de a citi „sursa” ecranizării. Alt pas.
Spiritul cărţii . Programe de lectură săptămânale. Tot un pas.
Ascultarea unor fragmente în format audio, în lectura autorului. Continuarea prin citirea integrală lucrării . Pas dublu. Etc.
Paşi finali: Recomandare indirectă, argumentare explicită, descrierea atractivă, atitudine persuasivă, tonul agreabil, caracterul neobligatoriu .
Concluzie: Este permis orice Pas care atenuează sau chiar anulează comportamentul antilectură - evident în societatea românească - şi care va conduce la crearea unui nou curent favorabil cititului.




Prof. Camelia Bălţătescu

Araci, Vâlcele, Hetea, Ariușd


Aşezări dacice din judeţul Covasna



Încă din neolitic, datorită vieţii sedentare, a cultivării pamântului şi realizării de rezerve de hrană, oamenii au simţit nevoia de apărare. Tot în această perioadă au aparut şi primele conflicte, astfel că locuitorii unor aşezări au fost nevoiţi să-şi construiască în jurul aşezării, şanţuri, valuri de pământ şi palisade. Pe parcursul mileniilor, acestea s-au perfecţonat ajungându-se în epoca bronzului şi prima epocă a fierului la adevărate cetăţi, cu rol strategico-militar, poziționate pe forme de relief înalte pentru o bună vizibilitate asupra teritoriului pe care-l supravegheau.

Construcţiile defensive din prima vârstă a fierului s-au realizat de multe ori pe vechile fortificaţii din epocile anterioare însă, elementele acestora sunt mult mai bine puse în valoare, aduse o serie de noutăţi( valul conţine uneori piatră).

Fortificaţiile dacice construite dupa secolul II î.Hr, folosesc elementele tradiţionale (val, palisadă, şanţ) dar şi altele noi, zidul. Între acestea şi cele din prima vârstă a fierului există pe lângă asemănări şi o serie de diferenţe: mărime, elemente de fortificare noi, funcţionalitate. Astfel, în comparaţie cu fortificaţiile hallstattiene, cetăţile şi fortificaţiile dacilor sunt mult mai mici, având rol diferit din punct de vedere strategic. În timp ce interesele strategice ale primei vârste e fierului se limitau la teritorii restrânse, de ordin tribal, în epoca dacică, după unificarea politică şi formarea statului, se va impune o strategie de ansamblu, subordonată intereselor politice şi de apărare a statului. Trebuiau apărate atât zonele importante din punct de vedere politic, religios, economic, cât şi pasurile şi trecătorile ce făceau legătura teritoriilor situate de-o parte şi de alta a Carpaţilor. Datorită acestor lucruri în Dacia a fost creat un sistem defensiv unic în Europa acelei perioade.

În lucrarea de faţa voi încerca să fac o prezentare a aşezărilor fortificate din judeţul Covasna, luând în considerare clasificarea acestora realizată de I.Glodariu precum şi integrarea acestora în sistemul defensiv al statului dac. O parte a aşezărilor şi cetăţilor luate în discuţie sunt doar presupuse, identificarea lor facându-se doar în urma cercetărilor de suprafaţă (Comolău, Olteni). În altele s-au realizat doar câteva sondaje pe platou, fara să se cerceteze şi elementele de fortificaţie (Bixad, Boroşneul Mic, Olteni, Valea Crişului). Unele aşezări au fost cercetate parţial, inclusiv elementele de fortificaţie (Biborţeni, Cernat, Valea Seacă). În următoarele pagini ne vom referi la principalele așezări fortificate şi cetăţi dacice din judeţul Covasna, având în vedere diferite aspecte precum amplasarea lor, funcționalitate, materiale folosite la înălţarea zidului, rol strategic şi cronologie.


Prof. Moldovan George

Perioada realizării lui Romulus Cioflec/Art. înv. Kerekes Rozalia-Revista școlii Numărul 5

Perioada realizării lui Romulus Cioflec
-ca om, profesor și scriitor


Romulus Cioflec, figură blajină, de om așezat și serios, ochii negri, prietenoși sub sprâncenele haiducești și fruntea lată și maxilarele puternice, trădând stăruință; vocea moale și îmbietoare a omului care trăiește în natură.
El pleacă de acasă, de la Olt, de la dealurile și brazii afundați în albastru de dincolo de zare, dar până acum nu putea găsi ce căuta. Se ivește un post de profesor de limba română la Timișoara, post care trebuia ocupat prin concurs. Vine la Timișoara în 1923 și ocupă postul de profesor de limba română la Liceul Comercial, post ce-l va deține timp de trei ani. În 1926, se mută, tot ca profesor de limba română la Liceul german de stat, unde va funcționa timp de zece ani, adică până în 1936. Aceasta este perioada realizării sale ca om, ca profesor și scriitor. Aici găsește toate condițiile pentru a lucra! Aici începe seria de călătoriilor, având rezultat cărțile: Cutreierând Spania, Impresii de călătorie și Sub soarele Polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin. Scriitorul a fost un neobosit călător. Muncea mult și făcea economii pentru a putea călători. A văzut toată Europa, a fost la Polul Nord și și în Egipt(Există chiar o fotografie a scriitorului lângă piramidele egiptene).
Singurele cărți care nu au subiect țărănesc sunt cele de călătorie, care, așa cum scrie generosul Perpessicius, au marcat ”în atlasul literaturii noastre peregrinante, care a cunoscut și pe Dinicu Golescu și pe Ioan Codru-Drăgușeanu, un scriitor cu notele lui distinctive”
La Timișoara divorțează de Antonia și în 1927 face cunoștință cu Ana Țîntăreanu, elevă atunci la Timișoara. Cei doi arăceni se întâlnesc și se cunosc departe de satul lor natal. Diferența de vârstă
nu-i împiedică să se căsătorească. Din această căsătorie rezultă două fete foarte reușite, devenind amândouă profesoare, una de matematică, celalată de limba română- au părăsit însă cariera didactică. Una dintre fete devine matematician la Institutul de cercetare din București iar cealaltă cercetător principal la Academia lingvistică (azi pensionare). Soția îi va fi tovarășă adevărată pe tot parcursul vieții, până la sfârșit.
La Timișoara are ocazia să-l cunoască pe Franyo Zoltan, scriitorul de mai târziu, de care-l va lega o strânsă prietenie.
În perioada cât este profesor la Timișoara vine des acasă, se interesează de tot ce se petrece în acest sat ardelenesc și impresiile, amintirile sale din copilărie, din tinerețe și din anii maturității sunt păstrate și valorificate în nuvelele și romanele sale.

Prof. Kerekes Rozalia

În așteptarea iepurașului/ Art. înv. Deszo Hajnal -Revista școlii Numărul 5

Proiecte didactice

ÎN AŞTEPTAREA IEPURAŞULUI
Grupa mică-mijlocie



CAPTAREA ATENȚIEI
Iepurașul Urechiuș, /Astă noapte pe furiș,
În grupa noastră a intrat /Și-o surpriză ne-a lăsat.
Acum ne ridicăm /Și pornim s-o căutăm,
Iar cel care-o va găsi, /Aplauze va primi.
(După ce găsesc pachetul, se întorc la scăunele. Deschid cutia, scot felicitarea și o citesc.)

Dragi copii,

Sărbătorile de Paște se apropie și știu că și voi le așteptați cu nerăbdare, pentru că vine vacanța și pentru că...
Dar asta vreau să aflu de la voi, așa că voi trece mai târziu să văd cum vă pregătiți să întâmpinați Paștele.
Ca să nu mă rătăcesc, vă rog să-mi arătați drumul. V-am trimis și câteva materiale și câteva ouă. Sper să fiți harnici și să vă placă ceea ce veți face astăzi.
Pe curând,
Iepurașul Urechiuș.

ALA
1. Coșuleț cu iarbă verde- activitate practică
2.Ajută-l pe Urechiuș să găseasca drumul spre grădiniță- labirint

Scot fișele cu labirintul, le analizăm și stabilim sarcinile, apoi scot pungile cu bucățile de puzzle amestecate:
-Cred că pe drum iepurașul s-a împiedicat și s-au amestecat bucățile din tablouri. Numai unul a rămas întreg. Ca să le refacem, va trebui să găsim locul fiecărei bucăți.
Deoarece avem 2 sarcini de rezolvat, propun să ne împărțim în 2 grupe. Alegem din bol câte o bulină (roșie sau galbenă) și ne îndreptăm spre centrele cu buline asemănătoare.
-Ce culoare are bulina ta?
Rezolvă sarcinile apoi schimbă bulina și centrul.

ADE
Încurcătura găinușei – activitate integrată(DEC) pictură+ (DLC) repovestire

Oare ce am auzit? /Iepurașul a sosit?
Deschid ușa și găsesc găina cu ouăle. Ne spune că aici se va întâlni cu Urechiuș.
Găinușa cea moțață /Este foarte supărată.
Zece ouă a ouat, /Numai unu-i colorat.
Și le-ar vrea pe toate zece /Iepurașul când va trece
Și o să le pună-n coș, /Să exclame bucuros:
”-10 ouă colorate, /Draga mea, sunt minunate!”
Vreți și noi s-o ajutăm, /Cu ea să ne bucurăm?
Copiii pictează ouăle.
Găina laudă copiii, apoi punem ouăle în coș și ea spune:
Stau acum și mă gândesc /Dacă nu cumva greșesc.
Să dau ouăle acuș /Să le ducă Urechiuș?
Oare baba m-ar ierta, /Dacă i-aș da câteva?
Voi ce credeți, dragi copii, /Înapoi mă va primi?
Știți, desigur ce-am pățit /Și cum baba m-a gonit!
Am poze, vedeți și voi, /M-a bătut c-un măturoi!
După ilustrații, copiii repovestesc fragmente din povestea “Punguța cu doi bani”...

EVALUAREA LUCRĂRILOR
Se-aud bătăi în ușă. Aduc iepurele de după ușă și punga cu ouă de ciocolată.
Copiii îl primesc cântând:
Tranziție: ”Eu sunt iepurașul Țup”
Iepurașul Urechiuș:”Mi-a trecut demult furia, /Acum simt doar bucuria
Când văd grupa de pitici /Care mă așteaptă-aici
Și descopăr ce-au lucrat /Și câte-au mai învățat.
Verifică labirinturile, îi laudă și le spune că doar cu ajutorul lor a gasit drumul spre grădiniță, admiră ouăle pictate, coșulețele lucrate, apoi împarte ouăle de ciocolată.




ȘTIAŢI CĂ...

Primele coșulete de Paște au fost confecționate în așa fel încât să semene cu cuiburile păsărilor?
Obiceiul de a oferi ouă de Paște își are originea în Egiptul Antic, în Persia, la vechii greci și romani, pentru care oul era simbolul vieții?
Pentru locuitorii vechiului Egipt, oul a fost un simbol sacru al renașterii omenirii după potop?
Pentru evrei, oul marca timpul părăsirii Egiptului?
Oul a fost mereu simbolul renașterii lui Hristos?
Câteva biserici încă pastrează vechea tradiție a ornamentelor din brad - simbol al vieții eterne - combinat cu panglici roșii sau albe, sau împletite în coronițe, însa în multe locuri se preferă ornamentele de flori primăvăratice în culori verzi, galbene și albe?
Tradiția cerea ca în ziua de Paște cei care mergeau la biserică să poarte cel puțin o haină nouă pentru a le aduce noroc?
În evul mediu se obișnuia să se arunce cu ouă în biserici? Conform tradiției, preotul arunca un ou fiert unuia dintre băieții din corul bisericii. Oul a fost apoi aruncat mai departe de la un băiat la altul și cel care prindea oul exact în momentul în care ceasul bătea de ora 12 era considerat câștigător și oul rămânea în proprietatea lui.
Cum iarna este încântător peisajul acoperit cu zăpadă, bradul împodobit din mijlocul casei, la fel ne încântă și primele miresme primăvăratice? La fel au simțit oamenii din vremuri străvechi. Primăvara înseamnă renașterea naturii. Nu este doar o simplă întâmplare faptul că în vremuri păgâne, începutul de an se sărbătorea odată cu venirea primăverii.
Sărbătoarea Paștelui este deci și sărbătoarea primăverii.



Înv. Deszo Hajnal

Marketing-ul educațional/ Art. înv. Deszo Hajnal-Revista școlii Numărul 5

Marketing-ul educaţional


În cei 11 de ani de activitate la catedră, nu rareori am constatat că marketingul este foarte necesar şi în domeniul educaţional.
În timp s-au înregistrat schimbări mari în ceea ce priveşte atitudinea părinţilor faţă de grădiniţă. Dânşii doresc pentru copiii lor ce este mai bun. Nu mai sunt mulţumiţi ca micuţii să urmeze o grădiniţă care nu oferă nimic în plus faţă de curriculum. De aceea în ultimii ani a fost necesară o descentralizare, acordarea unei libertăţi grădiniţelor, includerea unor noi discipline de învăţământ sub forma celor opţionale. Este oare suficient ? Se pare că nu.
În grădiniţa în care îmi desfăşor activitatea avem probleme cu frecvenţa copiilor. Nu este suficient să fim la catedră, ci să înţelegem că oferim nişte servicii pentru cei interesaţi - copii şi părinţi, iar acestea trebuie să fie impecabile. Să avem grijă atât cum ne comportăm la şcoală cu elevii, dar şi cum abordăm problemele în faţa părinţilor. Trăim vremuri în care toţi avem probleme mai mici sau mai mari, dar noi, în calitate de profesori, trebuie să fim nişte actori desăvârşiţi pentru că de multe ori, chiar dacă nu ne arată, cei mici ne simt atunci când suntem superficiali şi ne "taxează". Şi iată că discutăm acum despre comportamentul consumatorului. Nu odată părinţii şi-au mutat copilul de la grădiniţă din cauza atitudinii unui cadru didactic sau din cauza unor conflicte pe care educatorii nu le-au putut atenua. Tot despre comportamentul consumatorului discutăm şi atunci când părinţii îşi duc copilul la o grădiniţă din oraş doar din snobism ( "pentru că acolo şi l-a dus şi şeful meu"). Mă întreb însă adesea de ce trebuie ca micuţii să suporte astfel de experienţe doar din dorinţa celor mari.
Buna pregătire a cadrelor dintr-o grădiniţă ţine tot de domeniul marketing-ului, dar să nu uităm că nu este suficient să ai educatori de rang înalt. Foarte importante sunt şi rezultatele obţinute de aceştia prin prezentarea la diferite concursuri şi obţinerea unor locuri fruntaşe, dar şi prin participarea la poiecte ce aduc sponsorizări grădiniţei. Mai avem de lucrat la mentalitatea cadrelor didactice pentru a conştientiza că fără reclamă nu vor veni singuri "clienţii "doar pentru că noi sutem buni. E adevărat că o grădiniţă din mediul rural nu-şi poate permite să facă o cercetare de piaţă, dar de ce nu am încerca noi, membrii organizaţiei, să aflăm ce doresc părinţii din zona noastră şi să încercă, pe cât posibil să satisfacem cererea.
Nu este suficient să organizăm Ziua Porţilor Deschise. Să nu uităm că cea mai utilă reclamă este cea directă. Nimic nu poate convinge mai mult un părinte decât părerea unuia care a avut copilul la grădiniţa respectivă şi povesteşte cât de mulţiumit a fost de activitatea desfăşurată de copil acolo.


Înv. Deszo Hajnal

Frumusețea sufletului răstignit/ Art. înv. Călușer Rodica-Revista școlii Numărul 5

FRUMUSEȚEA SUFLETULUI RĂSTIGNIT, văzut prin prisma CREATORULUI

E noapte, și totuși vreau să-mi notez ultimele trăiri, emoții, convingeri.
În suflet am o mare pace...pentru c-am simțit din nou, cum Duhul Domnului mă învăluie în întregime, cum mă-npresoară din cap până-n picioare și mă scufund în acea fericire totală, pe care, singurul capabil s-o ofere este Dumnezeu...Creatorul...Dragostea.
El este Dragostea, ne spune Evanghelia după Ioan. Și, dacă umblăm în lumină, ne va călăuzi, până când vom descoperi și persoana pământeană , care merită să fie îndrăgită...sau, pur și simplu, devine iubită tot din cauza intervenției Atotputernicului.
Dumnezeu e mare. El nu poate fi constrâns în vreun fel anume, cel mult, în mintea umană.
Și-atunci, în momentele de har maxim (tot de El permise) realizezi că, de fapt, limitându-te la propria-ți gândire, n-ai făcut altceva decât să oprești avalanșa de binecuvântări pregătite de El, pentru tine(mine), personal.
O...minte inamică și neștiutoare! Ce poți tu să planifici, de ce încerci să limitezi (chinuindu-te păgânește!) puterea creatoare a Celui care, prin măreția sa, întrece orice cunoștință?
E imposibil să vorbești despre Creație și creativitate (tema lucrării mele pentru grad), fără să prezinți (în scris, oral sau obiectiv) fărâme din imensitatea Creatorului...și cea mai frumoasă creație a sa: Omul. Mai exact, sufletul acestuia, ”obținut” prin contopirea trupului cu Duhul! Sufletul omului, este atât de misterios, încât...studiindu-l și afirmând naiv că-l cunoaștem..distrugem esențialul acestuia.
Singurul care-l știe ...pe de rost...este Dumnezeu..pentru că el este unicul, mărețul, autor. Ce poate omul să priceapă, în toate transpirațiile muncii sale, a studiului, care obosește timpul?
N-avem dreptul și nici capacitatea să-i distrugem Frumusețea, buchisind-o și reducând la definiții deșarte! Ceea ce rămâne, după toată această nedumerire, este să contemplăm, cu inimile exaltate, pe Cel care, simplu se autodefinește:” Sunt, cine sunt!”, adică Dragoste!
Oameni buni...nu căutați în altă parte această persoană! Și mai ales, nu confundați Dragostea!
Nu vom înțelege aici, pe Terra...dar pentru a accepta cu credință (fără nici o urmă de îndoială) că, dragostea există, nu se confundă, e omniprezentă și arhidovedită...pentru că, cea mai mare dragoste a fost deja oferită...și care este un fapt, de istorie adeverit, că Iisus Cristos a coborât din Veșnicie, în timp, amestecându-se printre propriile creații ale Tatălui Său...să trăiască și să moară pentru toți cei care au existat și vor exista, ca și oameni!
Cea mai puternică dragoste...este cea care merge până la sacrificiul suprem: moartea.
”Cu o moarte toți suntem datori”... spunea poetul, dar prin acest lucru, personal înțeleg, răstignirea sufletului, a poftelor trupești, pentru ca Duhul să trăiască veșnic.
Și iată că...o simplă paranteză, pune, de fapt punctul pe ”i”: deși sufletul e atât de complex, atât de misterios, ajunge să fie răstignit, aidoma Fiului care atârna pe cruce, puntea care unește din nou omul-muritor, cu Dumnezeul-veșnic, așa cum plănuise înainte de căderea lui Adam și a Evei.
Astfel, toate lucrurile create revin la starea lor inițială, într-o formă splendidă, în Veșnicie (în Cer).
Leitmotivul nostru este lauda, pentru tot ceea ce a putut plăsmui El, Elohim. Noi suntem făcuți pentru a-L iubi. Și acest lucru e posibil, dar prin intervenția Lui, care ne oferă în Duh, picături din El, pentru ca inima noastră să intre în contact cu El, permanent.
Astfel, trăiește în fiecare din noi. Și noi trăim prin El!
Pentru că, Hristos a-Înviat.
Adevărat a Înviat..și va reveni!

Înv. Călușer Rodica
Aprilie 2001(reactualizată în 2010)

Studiu lingvistic-Șcheii Brașovului/Art. prof. Carmen Pănuță-Revista școlii Numărul 5

Studiu lingvistic-Șcheii Brașovului

Zona din Șcheii Brașovului este locuită din perioada dacilor, dovezile fiind rămășițele cetății de la Pietrele lui Solomon. Peste această populație de războinici deveniți păstori trec numeroase valuri de migratori sau stăpânitori care vor influența locuitorii zonei atât din punct de vedere social, cât și lingvistic- oferindu-ne un bogat material ce conține cuvinte foarte interesante și chiar uimitoare, unice în spațiul românesc.
Lingvistic, șcheienii sunt influențați de cumani, pecenegi, slavi, sași, maghiari, greci-datorită legăturilor comerciale.
Surdu consideră că întreaga regiune a Braşovului a fost populată de înaintaşii indo-europenilor. Odată cu apariţia acestor populaţii s-au dezvoltat şi viitoarele neamuri ale traco-geţilor. Se pare că aici a locuit o ramură a dacilor, „cauconii”, în unele înscrieri; se prezintă ca dovadă numele muntelui care străjuieşte Braşovul:
Tâmpa, care, la cauconi însemna „munte”, derivat din cuvântul tympha, care mai poate însemna şa sau oraş. Şi acum locuitorii Braşovului, scheienii în special, spun ”şaua Tâmpei” la locul dintre cele mai înalte creste ale muntelui.
Surdu oferă o serie de toponime ca dovadă a locuirii acestei zone de populaţii trace şi pregreceşti, ca de exemplu „Timiş”-Tibisis, care provine din rădăcina tracică tib=balta, mlaştină, sau, aproape de Schei, mal, cuvânt de origine dacică, folosit foarte des în toponime: malul Morii sau cătun-devenit în Șchei cotun sau cutun. Şi acum, partea din stânga străzii Curcanilor este în cutun, unde se află cea mai veche troiţă din Schei.
Slavii își vor lăsa urmele în toponime, astfel, conform lui Surdu, cuvinte ca :

Văgleniște (sl. „vaglen”-cărbune) – desemneaza o zonă din Schei, după dealul din Variște, unde se pare că se făceau cărbuni;
Variște (sl.”varu”-var) – zonă din Schei, după Prund, spre Pietrele lui Solomon;
Goriță (sl. „gora”„munte”) în actualul limbaj denumește o zonă de trecere pe deal în sus;
Crucur(sl.”krukur”-spinare) – Crucurul Mic si Crucurul Mare, denumiri de munți de după Pietrele lui Solomon.

Este foarte interesantă păstrarea acestor toponime”din bătrâni”- orice scheian, întrebat despre unul dintre aceste locuri, va folosi denumirea veche. Locaţia nefiind foarte întinsă, orice zonă ce poate fi delimitată, primește o denumire specifică, prin analogie în marea majoritate a cazurilor. Astfel, e normal ca un munte să primească denumirea de crucur-spinare. De regulă, aşa se întâmplă cu orice denumire de obiect, loc, relief etc. Însă toponimia este mult mai veche.
În Schei, atribuirea numelor diferitelor locuri se face cu date mai recente, a căror însemnătate însă locuitorii nu o mai cunosc. Același lucru se întâmplă şi în cazul poreclelor oamenilor-ponos
(sl. „ponosu”- discreditare, infamie, reputaţie proastă, preluat se pare din magh „panaszol”). Are sensul de poreclă, dar poreclă care de regulă arată un defect sau o caracteristică individuală neobişnuită. Deseori se aude „nu-i mai zi aşa, că-i rămâne de ponos”, păstrând se pare vechea însemnătate pe care însă au uitat-o.
În jurul anului 1000 i.e.n , îşi fac apariţia pe acest teritoriu, cumanii şi apoi pecenegii. De la ei avem influenţe lingvistice ca :

Buzdugan (tc.”bozdogon”)
Vataf (tc.”vătaf”-conducător)

Împotriva acestei populaţii sunt aduşi cavalerii teutoni şi apoi saxonii. Influenţa germană, alături de cea saxonă vor fi cele mai importante în această comunitate. Nu numai că influenţele sunt cele mai puternice dar acestea determină ștergerea altor influenţe care să fie păstrate timp de opt sute de ani.
S-au făcut multe ipoteze referitoare la populaţia din această zonă, avem foarte multe influenţe pe care le-am enumerat, ţara însă nu a fost niciodată pustie, ci locuită din cele mai vechi timpuri de români. Popoarele migratoare, cavalerii teutoni, saxonii au fost influenţe puternice în afirmarea şi dezoltarea acestor populaţii, deja existente, de origine dacică-ca dovadă avem toponimele identificate de Surdu:

Zernes-Zerne ; Tel-Thel ; Pinna-Zinne; Cidonia-Zeiden.

Aceste toponime, demonstrează ceea ce am afirmat anterior, teutonii, sașii și popoarele migratoarede dinaintea lor au găsit zona locuită, și au exercitat influența lingvistică asupra lor, transformând vechi denumiri conform limbii lor.

Copiii primeau educție acasă, vara hoinăreau, umblau vandra prin pădure şi grădini. Din vocabularul specific copiilor:

Zăbunel-it. Giubbon prin interm sb. zubun, bg.zobun- haină lungă;
Căiță-sb.,cr.”kaica”-scufie, prin extensie căciulă;
Ciocliță-sanie primitiva pentru cărat lemne inițial dar folosită în alunecarea pe gheață;
Glinci-gheață.

Pila- poate cel mai interesant cuvânt existent în Schei, Dicţionarul Etimologic pomeneşte doar sensul obiectului care pileşte şi ca variantă „joc de copii în Banat”. În Schei este mai mult decât un joc de copii, înseamnă minge şi, fascinant este faptul că s-a păstrat acest cuvânt exact ca în latină, unde pila-minge. Nu se poate zice că se referă tot la jocul de copii pentru că în această zonă se zice „copii bat pila”, joacă mingea. Cum s-a păstrat de-a lungul vremii nealterat, trecând peste câteva influenţe puternice este un mister.
(continuarea în numărul viitor)

Prof. Carmen Pănuță

Un om credincios este un om bun/Art. Kolanyos Robert-Revista școlii Numărul 5

 Elevii școlii

Un om credincios este un om bun

Discutând despre cele sfinte, un om mai nedus la biserică îi spuse unui călugăr:
-Părinte, eu cred în Dumnezeu însă nu prea merg la biserică, la slujbe şi nici la Spovedanie şi Împărtăşanie n-am mai fost de mult.
-Vedeţi, unii nu cred în Dumnezeu şi nici să meargă la slujbele bisericii. Biserica îşi dă viaţa, îngerii sunt mereu lângă noi la bine şi la greu, ei te învaţă ce este bine ,,să te rogi,,.
Un om credincios este un om bun. El trebuie să respecte unele reguli de încredere şi respect:
- Încrederea se manifestă faţă de ceilalţi;
- Încrederea înfloreşte în inimile celor mari;
- Încrederea de sine trebuie susţinută printr-o bună cunoaştere;
- Încrederea în ceilalţi trebuie susţinută de faptele acestora;
- Respectul faţă de persoanele mai în vârstă este obligatoriu, el exprimă gradul de educaţie, dar şi acceptarea unei experiențe de viaţă;
- Respectându-i pe alţii, te respecţi pe tine însuţi.
De la părinţii mei şi de la şcoală, de la orele de religie ştiu câteva lucruri despre Săptămâna Patimilor, care este o sărbătoare mare, ne aducem aminte de Domnul Iisus Hristos când a fost răstignit pe cruce. Oamenii sărbătoresc aceste zile pentru credinţa în Dumnezeu. Anul acesta Paştele a fost pe 4 aprilie şi în toate bisericile s-a auzit” Hristos a Înviat ”, eu am fost şi la spovedanie şi la slujba de Înviere. Mă bucură mult aceste momente în care oamenii sunt mai buni, darnici şi poate mai aproape de credinţă. Dacă în alte zile ale anului nu toți oamenii merg la biserică, de sărbători aceasta este plină. În inima Băraganului, pe malul stâng al râului Ialomiţa se află mânăstirea
Sfinţii-Voievozi, ctitorie a lui Matei Basarab (1632-1654). Mânăstirea a constituit pentru multă vreme singurul focar de cultură şi credinţă pentru populaţia din acea zonă. Pe vremuri, sfântul lăcaş a avut o frumoasă şi bogată bibliotecă, însumând un număr mare de cărţi de o valoare deosebită. În plus este atestată o şcoală în sec. XV, care funcţiona pe lângă acesastă mânăstire, iar în 28 ianuarie 1836, într-un raport al subcârmuitorului plăţii Ialomiţa se arată că bibiolteca mânăstirii cuprindea cărţi de mare valoare în limba română , 212 volume în greacă, 65 în franceză şi 9 în germană. Tradiţia menţionează faptul că în 1636, la această mânăstire slujba a fost oficiată de patriarhul ecumenic, înconjurat de 500 de preoţi, de faţă fiind însuși Voievodul Matei Basarab; unii istorici se îndoiesc însă de veridicitatea acestei informaţii pentru că lipsesc documente sigure. În revistele viitoare vă voi povesti şi despre alte mânăstiri din ţara noastră. Paştele a fost o sărbătoare a bucuriei şi a luminii, păcat că nu am avut decât o săptămână de vacanţă .

Kalanyos Robert, clasa a VII-a Vâlcele

Tabla înmulțirii cu 9/Art. prof. Szasz Maria-Revista școlii Numărul 5

Curiozități, divertisment


Tabla înmulţirii cu 9


Ştiai că tabla înmulţirii cu 9 se poate să o scrii fără să o înveţi ? Iată cum: după egal, scrii cifre de la 0 la 9 în ordine crescătoare astfel:

9 x 1 = 0...
9 x 2 = 1...
9 x 3 = 2...
9 x 4 = 3...
9 x 5 = 4...
9 x 6 = 5...
9 x 7 = 6...
9 x 8 = 7...
9 x 9 = 8...
9 x 10= 9...

Iar în locul punctelor scrii cifre de la 0 la 9 în ordine descrescătoare astfel:

9 x 1 = 09
9 x 2 = 18
9 x 3 = 27
9 x 4 = 36
9 x 5 = 45
9 x 6 = 54
9 x 7 = 63
9 x 8 = 72
9 x 9 = 81
9 x 10= 90


Ai obţinut tabla înmulţirii cu 9.

Prof. Szasz Maria

Locuri stranii Terra/ Art. prof. Gagyi- Revista școlii Numărul 5

Locuri stranii Terra



4.Izvoarele fierbinți din Beppu, Japonia

Izvorul fierbinte Blood Pond face parte din așa-numitele "iaduri" din Beppu, Japonia, unul dintre cele nouă lacuri fierbinți, potrivite mai degrabă pentru admirat, decât pentru îmbăiat. "Baia de sânge" este în fapt, un bazin de apă foarte fierbinte (temperaturile ajung până la 78 de grade Celsius).

Culoarea roșie care amintește de aceea a sângelui are o explicație foarte simplă: este o urmare a cantității mari de fier prezente în apă. Dintre toate cele nouă lacuri fierbinți, cel denumit Blood Pond este de departe preferatul turiștilor, datorită compoziției strălucite a peisajului. Prin urmare, cei care apasă pe declanșator nu trebuie să facă mai nimic pentru a obține o fotografie reușită.

Sursă:cucky’s news, odee.com                                                                           Prof. Gagyi Iosif

Revista in format PDF

Puteți descărca revista școlii in format PDF, accesând link-ul de mai jos:
http://www.sendspace.com/file/56tdkt

8 Martie 2010/ Articol înv. Fesus Romelia - Revista școlii nr.4

8 Martie 2010

”Când mama mea era lângă mine îmi făcea mereu cadouri. De când m-a părăsit plecând cu tatăl meu, mi-am dat seama că cel mai de preţ cadou ar fi fost să rămână lângă mine.‖
Oare ştie acest lucru ?
Cred că nu. „ 
( Coşcodar Mihai )
„Eu, pe mama mea o iubesc foarte mult pentru că e lângă mine.”
( Florea Emil )
„Eu, mamei , i-aş oferi toate florile din lume pentru că o iubesc.”
( Glăjar Ramona )
„Eu o iubesc pe mama cel mai mult.”
( Coşcodar Carmen )

Înv. Fesus Romelia

Clasa a IV-a B, Vâlcele

De Mărțișor.../ Articol prof. Carmen Pănuța - Revista școlii nr.4

De Mărțișor...

Luna martie a reprezentat pentru noi și pentru elevii noștri prilejul unor activități culturale și practice, menite să dezvolte spiritul creativ, lucrul în echipă și să îmbogățească bagajul de cunoștințe referitoare la folclor și tradiție. De la legenda Dochiei, la tradiția purtării șnurului alb-roșu și a celorlalte simboluri, la Dragobete-toate au fost amintite în această lună.
Confecționarea mărțișoarelor și a felicitărilor am început-o la sfărșitul lunii februarie pentru a le putea oferi mamelor la timp, chiar de 1 Martie. Clasele a V-a A și B, și a VI-a A și B au lucrat împreună, timp de o săptămână pentru realizarea acestora; toate clasele și grădinița au participat cu obiecte create de elevi la ‖Atelierul de mărțișoare‖, organizat de școală. Am realizat la cererea copiilor și felicitări de 8 Martie, având fotografia lor, felicitări ce au fost dăruite mamelor; ședința foto fiind cea mai apreciată. Mărțișoarele create de elevi au fost trimise la patru concursuri județene și naționale: ‖Eco Mărțișorul‖-Drăgănești-Olt, ‖Curcubeul primăverii‖-Bucecea, Botoșani, ‖Flori de martie‖-Buzău, ‖Mărțișorul-simbolul candorii‖-Slobozia. Toate concursurile au avut un caracter oficial, în organizarea lor implicându-se inspectoratele județene, CCD, instituții culturale, fundații etc. Fiind concursuri axate pe aprecierea calității și muncii elevilor, premiile au constat în diplome. Cu toate acestea, ne bucurăm de rapiditatea cu care am primit diplomele de la două din concursuri: Mărțișorul-simbolul candorii- Premiul al III-lea, Tonea Cristina cls. a VI-a B Flori de martie-Premiul I, Ganea Ciprian și Borzoș Răzvan și
premiul al II-lea Borzoș Iacob- cls. a VI-a B
Diplomele se află în cabinetul de limba română. Rezultatelor celorlalte concursuri le așteptăm în cursul săptămânilor următoare și le vom publica în numărul viitor.
În continuare vă prezentăm fotografiile elevilor, confecționând mărțișoare:

Prof. Carmen Pănuță

”Meșteșugarii” ciclului primar/ Articol înv. Popovici Ottilia - Revista școlii nr.4

”Meșteșugarii” ciclului primar

Un mit povesteşte cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi veselie şi lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura şi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe cer şi iarăşi a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea către frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.
Pornind de la aceasta legendă ne-am gândit şi noi activitatea cu clasele primare, să aducem primăvara, veselia prin intermediul mărţişoarelor. Astfel, cei din clasele primare, ne-am adunat cu mic, cu mare şi am creat un ―mic atelier meşteşugăresc‖ în care am realizat mărţişoare pentru mame, doamnele învăţătoare şi de ce să nu recunoaştem că ne gândeam şi la concursul organizat în şcoala noastră, ―Atelierul de mărțișoare‖. Fetele au cusut, băieţii ne-au ajutat la decupat şi în câteva clipe am realizat modelele noastre. Cu toate că primăvara încă nu ne încălzeşte prea tare am încercat să aducem noi un suflu de primăvară, de nou, optimism şi bucurie în sufletele noastre.

Înv. Popovici Ottilia

Március/ Articol înv. Deregus Ildiko - Revista școlii nr.4

Március

Az egész magyar nyelvterületen közismert időjárási regula: „Sándor, József, Benedek, zsákban hozzák a meleget!‖ És remélhetőleg a három jóember tényleg meg is hozzá már a várva-várt jó időt, mert ugyan imádom a telet és a havat, de szeretnék már virágillatos madárcsicsergős tavaszi reggeleket.
Utána is néztem, hogy milyen szokások, időjárás jósló megfigyelések kapcsolódnak Sándor, József, és Benedek napjához.Sándor napját a bukovinai magyarok a zab és árpa, a fehér bab vetőnapjának tartották, hogy jobb legyen a termés. A három jeles nap közül szokásokban és hiedelmekben a leggazdagabb József napja. A bukovinai magyarok körében ez a nap ünnep volt, a tavasz első napjának ünnepe, munkatilalommal. Szlavóniában úgy tartották, hogy József-napkor mindenkinek meg kell fürdenie és tiszta fehérneműt vennie. Dunaszerdahelyen József napja az iparosok ünnepe volt. Céhes zászlóikkal vonultak a templomba. A hagyomány szerint a madarak megszólalnak ezen a napon, mert „Szent József kiosztotta nekik a sipot‖ (Marczell 1985: 40). Időjárás- és termésjóslás is fűződik József napjához, sőt haláljóslás. Az Alföldön úgy vélik, ha szivárvány látható, a széles sárga sáv jó búzatermést, a széles piros sáv bő bortermést ígér. Göcsejben József-napkor hajtották ki először a marhákat a legelőre. Másutt általában Szent György-nap volt a hagyományosan megszabott ideje. Egyes helyeken, ha az időjárás még nem kedvezett, akkor is kihajtották az állatokat ezen a napon, és csak később kezdték el a rendszeres legeltetést. József-nap a méhek kieresztésének is megszabott ideje. A gazda a következő szavak kíséretében eresztette ki a méheket: „Atya, Fiú, Szentlélök Isten nevibe induljatok, rakodjatok, mindön mézet behordjatok!‖ (Bálint S. 1980b: 256). Ezen a napon érkeznek a fecskék, s ilyenkor mondogatták a gyerekek: „Fecskét látok, szeplőt hányok!‖ A falvakban úgy emlékeznek, hogy József-naptól már mezítláb jártak a gyerekek.Benedek napján a század eleji adatok szerint zsírt és fokhagymát szenteltek, melynek azután gyógyító erőt tulajdonítottak. Benedek-napon duggatott hagymát Bertalan napján (aug. 24.) szedték fel, utána a háztetőre rakták, ahol hét nap érte a napsugár és hat éjszaka a harmat. Ennek a benedeki hagymának a főzetével a tífuszos betegek fejét és hasát mosogatták (Bálint S. 1980b: 257). .Időjárásjóslásra is van adat: a bukovinai székelyek úgy vélték, ha ezen a napon dörög az ég, akkor száraz lesz a nyár.: ha ezekben a napokban kisüt a nap, akkor hosszú, meleg nyár várható, ha nem süt ki, akkor hosszú, lucskos őszre lehet számítani.

Sursa http://pro33ba.blog.hu/2009/03/20/marcius_18_19_21

Înv. Deregus Ildiko

De 8 Martie/ Articol prof. Ungureanu Gabriela/ Szasz Maria - Revista școlii nr.4

DE 8 MARTIE

― Mama‖ este cel mai sacru cuvânt rostit de fiinţa umană. Mama e o floare fără asemănare ce stă la căpătâiul nostru din prima zi de viaţă şi până când ― ne cresc aripi‖ şi ne luăm zborul, dar nici atunci nu putem spune că nu-i simţim prezenta în sufletul nostru. O purtăm în suflet ca pe o icoană şi prin tot ceea ce facem încercăm să-i demonstrăm dragostea noastră neţărmuită. La 8 martie sărbătorim oficial ziua mamei, deşi pentru noi ziua ei este în fiecare zi, în fiecare ceas, în fiecare clipă, ea fiind îngerul nostru păzitor. La această dată sub îndrumarea noastră, profesoarele Ungureanu Gabriela şi Szasz Maria, la şcoala Vâlcele a avut loc un program artistic prezentat de clasele V-VII, intitulat “ Mama este numai una”. La spectacol au fost prezente mămicile şi bunicile. Ele au primit ―daruri‖ confecţionate la orele de dirigenţie. Mai jos va prezentăm câteva fotografii de la aceasta manifestare şi câteva impresii ale elevilor despre ce reprezintă mama pentru ei.
Mama pentru mine înseamnă ceva sfânt şi o iubesc mult, şi pe bunica la fel. Ea este un exemplu bun în viaţă, este bună , iubitoare , mă întelege când am o probleme şi nu mă ceartă. Mă stărduiesc să o ascult şi să o bucur mereu. ( Burdulea Mădălina cl. a V- a)
Mama pentru mine este ca o zeiţă. Ea nu mă ceartă , mă ajută să-mi fac temele, mă ajută când am probleme, mă veghează când sunt bolnavă şi îmi dă sfaturi bune. O iubesc foarte mult pe mama şi vreu să se bucure de mine în fiecare zi. ( Barabas Cătălina cl. a V-a)
Eu locuiesc la bunica, iar ea pentru mine este ca un înger pentru că mă ajută foarte mult şi mă iartă la toate greşelile pe care le fac, de aceea o iubesc foarte mult. ( Lăpadat Magda – Corina cl. a V-a)

Prof. Ungureanu Gabriela/
Szasz Maria

Martie la grădinița din Vâlcele/ Articol înv. Deszo Hajnal - Revista școli nr.4

Martie la grădinița din Vâlcele
La grădinița din Vâlcele s-a lucrat la realizarea mărțișoarelor pentru 1 și 8 Martie, rezultatul fiind unul deosebit. Vă prezentăm doar câteva exemple:

Înv. Deszo Hajnal

Religie şi ştiinţă/ Articol prof. Camelia Bălţătescu - Revista școlii nr.4

Religie şi ştiinţă

Motto : „O singură rugăciune am:
- Doamne, să nu mă laşi niciodată să fiu mulţumit de mine însumi !”
Lucian Blaga

Profesori: Adam Karda, responsabilul Comisiei diriginţilor şi dirigintele clasei a VIII-a A
Camelia Bălţătescu, dirig. clasei a VII-a A
Participanţi: elevii claselor VII - VIII
Invitaţi: elevi, cadre didactice
Scopul: Extinderea perspectivei de cunoaştere culturală şi de civilizaţie
Obiective generale: Utilizarea adecvată a conceptelor în diferite situaţii de comunicare;
Integrarea valorilor şi aplicarea cunoştinţelor;
Corelarea informaţiilor selectate.
Competenţe specifice: Definirea unor principii fundamentale necesare înţelegerii temei;
Identificarea relaţiilor existente între universul religiilor şi cel al ştiinţelor;
Descrierea generală a religiilor în funcţie impact şi răspândire globală;
Relevarea rolului religiei, respectiv al ştiinţei în evoluţia umanităţii;
Explicarea unor consecinţe negative generate de falsa percepere sau interpretare a fenomenului religios, în contemporaneitate;
Argumentarea importanţei domeniilor abordate (religia, ştiinţa);
Formularea unor opinii personale, concluzii, judecăţi estetice şi de valoare.
Valori şi atitudini: Asumarea propriei identităţi religioase;
Cultivarea interesului pentru aprofundarea cunoştinţelor religioase şi stiinţifice;
Responsabilizare, respect şi înţelegere privind opiniile altor identităţi.
Resurse procedurale: umane, procedurale, materiale
Sistem metodologic: conversaţia euristică, expunerea, modelarea, explicaţia, problematizarea, feed-back-ul, algoritmizarea, generalizarea, metode activ-participative.
Forme de organizare: frontal, grupe, individual
Resurse materiale: laptop, proiector, fotografii (simboluri religioase, profeţi, structuri şi lacaşe de cult, oameni de ştiinţă), planşe (fundamentele religiilor mozaică, creştină şi islamică) fişe de evaluare, tablă, cretă colorată, markere
Modalităţi de apreciere: observaţia sistemică, evaluare orală, scrisă
Locul:cabinetul de geografie şi istorie
Derularea activităţii: Introducere în studiul domeniilor stiinţei şi religie;
Prezentare PP - religiile asiatice si europene, de largă propovăduire,
- evoluţia stiinţei;
Expunerea de materiale tipărite: afişe, planşe, imagini.
Evaluare - Metode interactive:Ciorchinele, Explozia stelară.
Produse ale activităţilor: afişe, chestionare, fotografii, panou.

Prof. Camelia Bălţătescu

Carnaval ,,Cu mască, fără mască”-Vâlcele 2010/ Articol Kalanyos Robert clasa a-VII-a, Vâlcele - Revista școlii nr.4

Carnaval ,,Cu mască, fără mască”-Vâlcele 2010

Ca în fiecare an, luna februarie ne aduce mult aşteptatul carnaval anual , în care ne putem bucura de spectacol , muzică şi voie bună. Pe 18 februarie clasele V-VIII ne-am costumat cum am putut mai original şi haios spre încîntarea spectatorilor (profesori, părinţi) şi ne-am dat în spectacol. Nou în acest carnaval a fost că fiecare spunea câte o pozie specială pentru costumul lui, poezii compuse de doamna profesoară de limba română Ungureanu Gabriela . Unii au fost mai cu emoţii, dar s-au descurcat bine, mai ales cei de clasa a-V-a , care participau pentru prima data cu clasele mari la un carnaval.
Mie mi-au plăcut cel mai mult cei care erau ,,primarul şi romii‖, mai ales că sunt colegii şi prietenii mei şi ca până acum nu a mai fost această mască. În juriu erau doamna directoare Cucu Marina, doamna învăţătoare Ancu Simona, Lupu Simona din partea părinţilor şi doamna profesoară Vlădăreanu Anca, care este şi organizatoarea concursului.
Premiul l-au luat fetele de la clasa a-VI-a care au fost vânzătoarele ambulante Lupu Andreea şi Ciontu Andreea , dar toţi am primit diplome şi un premiu dulce (ciocolată). Eu am ajutat-o pe organizatoare şi am studiat toate costumele, la anul voi fi cel mai original!

Kalanyos Robert clasa a-VII-a, Vâlcele

Proiect „Literatură şi film”/ Articol prof. Camelia Bălţătescu - Revista școlii nr.4

Proiect „Literatură şi film”

Perioada: 9-12 martie 2010
Clasa: a VIII-a A
Tema activităţii: Operele unor scriitor români şi redarea lor în teatru şi cinematografie
I. L. Caragiale - „O scrisoare pierdută”

Obiective propuse: - recunoaşterea elementelor comune domeniilor artistice (literatură,
teatru, film);
- sesizarea aportului imaginaţiei într-un text literar, respectiv în adaptarea
cinematografică;
- argumentarea, sub raportul creaţiei, a literaturii ca sursă cinematografică;
- identificarea gradului de fidelitate a reprezentării, operei literare in filmografie,
si al selecţiilor realizate;
- dezbaterea actului de creaţie din perspectiva caracterului universal şi a valorii
axiologice

Locul desfăşurării - sala de proiecţie : biblioteca şi laboratorul de informatică
Participanţi: Organizator: Camelia Bălţătescu, prof. de limba şi literatura română
Colaborator: Carmen Pănuţă, prof. de limba şi literatura română
Elevii clasei susmenţionate
Etapele activităţii: - Introducere în diversitatea temelor discutate;
- Date biografice şi opera autorului : texte tipărite şi suport informatizat;
- Prezentare Power-Point privind activitatea artistică şi profesională: „Al matale
Caragiale” şi „Moş Virgulă” ;
- Vizionarea filmului „O scrisoare pierdută” ecranizare a Studioului Cinematografic
Bucureşti; realizare după spectacolul Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” în regia lui Sică
Alexandrescu, piesă prezentată la televiziune în anul 1953.
- Activităţi privind exersarea competenţelor şi abilităţilor de descifrare
interpretare şi analiză în vederea înţelegerii şi valorificării textului, respectiv valorificarea şi
dezvoltarea abilităţilor de formulare a părerilor privind evenimentele şi personajele studiate.
- Evaluare, in format computerizat, proiecţie (itemi de diverse tipuri)
Produse didactice / Rezultate: 1. Sensibilizarea si stimularea elevilor in vederea
participării la activităţi similare;
2. Dezvoltarea universului cultural şi de informare;
3. Panoul şi materiale în format PC, utilizabile şi în cadrul altor activităţi;

Prof. Camelia Bălţătescu

Proiect de activitate integrată/ Articol înv. Deszo Hajnal - Revista școlii nr.4

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

”Cine suntem?”/”Ziua Unirii”
Proiectul de activitate integrată prezentat aici a fost aplicat cu succes la grădinița din Vâlcele în 22 ianuarie, mijlocul de realizare al acestuia fiind reprezentat de activitatea integrată (ADP,ADE, ALA); s-a lucrat frontal, pe grupuri și individual.

Proiectul are ca scopuri:
 Valorificarea cunoștințelor despre activitatea domnitorului A.I.Cuza;
 Exersarea deprinderilor tehnice de lucru necesare activităților practice.
Obiective operaționale:
 Să cunoască semnificația zilei de 24 ianuarie;
 Să coloreze o imagine dată, respectând indicațiile primite și utilizând tehnici și instrumente adecvate;
 Să coopereze la realizarea sarcinii, lucrând individual sau în grup;
 Să evalueze corect lucrarea pe baza criteriilor stabilite;
 Să decupeze și să lipească diferite elemente, pe care să le îmbine armonios obținând lucrarea finală;
 Să execute elemente simple ale dansului popular;
 Să interacționeze cu partenerii de joc.
Metode și procedee : conversația, explicația și demonstrația, bulgărele de zăpadă (piramida), exercițiul.
Material didactic: foarfece, lipici, hârtie glasatâ, hârtie creponată, șablon harta României, foi de desen, creioane colorate, acuarele, pensule, plastilină, planșete.
SCENARIUL ZILEI
ADP (activități de dezvoltare personală):
Copiii se adună în sala de grupă. Activitatea debutează cu întâlnirea de grup între copii și educatoare prin intermediul salutului de dimineață:
“Dimineața a sosit,/ Toți copiii au venit.
În cerc să ne-adunăm,/ Pe covor să ne-așezăm,
Cu toții să ne salutăm:
-Bună dimineața, dragi pitici,/ Mă bucur că sunteți aici.
A-nceput o nouă zi,/ Buna dimineața, copii!”
Copiii răspund salutului și se salută reciproc.
Discuții în cerc referitoare la calendarul naturii și jurnalul grupei.
Apoi are loc o conversație despre anotimpul în care ne aflăm, despre tema săptămânii, despre ziua care se apropie, 24 ianuarie, ziua Unirii.
T(tranzitie): ‖Suntem veseli și cântăm/ Tra, la, la ,la, la,/ Nu e greu să învățăm/ Tra, la, la, la, la./ Dar noi vrem să ne jucăm/ Tra..../ Și în joacă să-nvățăm/ Tra.......”
În funcție de opțiuni, copiii se vor așeza în centrele de interes amenajate.
Centrul ARTA:
 Desen - Harta țării
 Modelaj, pictura – Drapelul țării
Centrul CONSTRUCȚII:
 Steagul – mozaic
 Cetatea
T: Momentul de tranziție se realizează prin cântecul: ―Drag mi-e jocul românesc‖.
ADE (activități pe domenii experiențiale). Activitate practică – Colaj
Se solicită copiilor așezarea la măsuțe în funcție de nivelul de vârstă.
Se anunță tema și obiectivele.
Se solicită copiilor să recunoască și să denumească materialul de pe mese, apoi să precizeze ce se poate face cu acestea.
Se explică copiilor că fiecare grup va folosi tehnici de lucru diferite:
 primul grup – mototolirea hârtiei creponate roșii, galbene și albastre
 al doilea grup – decuparea, din hârtie glasată, a siluetelor de copii pe care, în perechi, le vor asambla, obținând o horă.
Fiecare grup va veni și își va plasa lucrarea astfel încât să realizeze un tablou corect și estetic.
Se cere copiilor să priveasca tabloul obținut, apoi să-i găsească un titlu.
Aprecieri asupra modului de lucru, a comportamentului lor din timpul activității.
ALA (activități la liberă alegere):
―Hora Unirii‖ a adunat la un loc copii, educatoare, părinți.

Înv. Deszo Hajnal