Creangă studiat cu ajutorul abecedarului dar și a calculatorului/Art. înv. Popovici Ottilia-Revista școlii Numărul 5

Creangă studiat din abecedar dar şi cu ajutorul calculatorului


În călătoria noastră prin literatura pentru copii nu puteam să-l omitem pe cel care şi-a dedicat o mare parte a operei sale copiilor, şi anume Ion Creangă.
De la celebrul său abecedar care a reprezentat un pas spre reforma educaţiei, în care Ion Creangă spunea că se află “ cheia şi lacătul luminii şi înțelegerii, a instrucţiei primare, temelia pe care se realizează întregul învăţământ”, până la Soacra cu trei nurori, Punguţa cu doi bani, Amintiri din copilărie sau Harap-Alb, Creangă ne-a fascinat cu creativitatea şi naturaleţea cu care el aşternea întâmplările pe hârtie. Să nu ne înşelăm, spunea criticul Manolescu, “Poveştile lui Creangă sunt bucăţi din viaţa poporului moldovenesc”. Creangă este atât de realist, încât unele din poveştile lui sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care îngăduie povestitorului să înzestreze eroii săi cu însuşiri sufleteşti şi trupeşti peste măsura omenească. ”Numai intelectualii adevăraţi, spunea acelaşi critic, l-au priceput cum trebuie pe Creangă.”
Astfel nu puteam să nu-l amintim pe Creangă şi minunatele sale poveşti, să nu citim câteva elemente ce ţin de viaţa şi activitatea sa. Totuşi, având în vedere diferenţele dintre elevii clasei am încercat să abordăm această temă vastă la nivelul fiecărui elev printr-o abordare diferenţiată şi uneori personalizată. Aşadar o grupă a avut de pregătit “Fata babei şi fata moşneagului” iar grupa cu un nivel mai scăzut de pregătire “Punguţa cu doi bani”. Ceea ce a făcut ca aceasta lecţie să fie puţin mai specială pentru elevii mei a fost faptul că am introdus munca cu calculatorul fără însă, să abuzăm de acesta. S-a realizat harta povestirii, metodă prin care fiecare elev a primit o sarcină individualizată. Unii au căutat părţile de vorbire învăţate, au aşezat propoziţiile în ordinea cronologică, au căutat alte povești scrise de Ion Creangă sau au notat elementele cunoscute din textele studiate (autor, titlu, personaje, trăsături etc.) Feed-back-ul s-a realizat printr-un test grilă. Elevii au avut pregătit materialul în format electronic şi astfel au folosit şi calculatorul . Scopul acestei activităţi a fost acela de a determina elevii să citească cu interes un text literar, de a utiliza informaţiile primite şi mai ales de a se bucura de produsele muncii lor. Am urmărit dezvoltarea, atât la elevi cât şi la cadrele didactice, a abilităţilor de utilizare a calculatorului, prin participarea acestora la activităţi extracurriculare bazate pe mijloace de TIC şi oferirea de oportunităţi, elevilor, pentru petrecerea timpului liber. Climatul clasei, voioşia şi bucuria de pe feţele elevilor a fost cel mai bun feed-back : elevii s-au simţit bine învăţând, rezolvarea sarcinilor oferindu-le satisfacţii.

Activitate realizată de: Babos Margit şi Popovici Ottilia