Araci, Vâlcele, Hetea, Ariușd


Aşezări dacice din judeţul Covasna



Încă din neolitic, datorită vieţii sedentare, a cultivării pamântului şi realizării de rezerve de hrană, oamenii au simţit nevoia de apărare. Tot în această perioadă au aparut şi primele conflicte, astfel că locuitorii unor aşezări au fost nevoiţi să-şi construiască în jurul aşezării, şanţuri, valuri de pământ şi palisade. Pe parcursul mileniilor, acestea s-au perfecţonat ajungându-se în epoca bronzului şi prima epocă a fierului la adevărate cetăţi, cu rol strategico-militar, poziționate pe forme de relief înalte pentru o bună vizibilitate asupra teritoriului pe care-l supravegheau.

Construcţiile defensive din prima vârstă a fierului s-au realizat de multe ori pe vechile fortificaţii din epocile anterioare însă, elementele acestora sunt mult mai bine puse în valoare, aduse o serie de noutăţi( valul conţine uneori piatră).

Fortificaţiile dacice construite dupa secolul II î.Hr, folosesc elementele tradiţionale (val, palisadă, şanţ) dar şi altele noi, zidul. Între acestea şi cele din prima vârstă a fierului există pe lângă asemănări şi o serie de diferenţe: mărime, elemente de fortificare noi, funcţionalitate. Astfel, în comparaţie cu fortificaţiile hallstattiene, cetăţile şi fortificaţiile dacilor sunt mult mai mici, având rol diferit din punct de vedere strategic. În timp ce interesele strategice ale primei vârste e fierului se limitau la teritorii restrânse, de ordin tribal, în epoca dacică, după unificarea politică şi formarea statului, se va impune o strategie de ansamblu, subordonată intereselor politice şi de apărare a statului. Trebuiau apărate atât zonele importante din punct de vedere politic, religios, economic, cât şi pasurile şi trecătorile ce făceau legătura teritoriilor situate de-o parte şi de alta a Carpaţilor. Datorită acestor lucruri în Dacia a fost creat un sistem defensiv unic în Europa acelei perioade.

În lucrarea de faţa voi încerca să fac o prezentare a aşezărilor fortificate din judeţul Covasna, luând în considerare clasificarea acestora realizată de I.Glodariu precum şi integrarea acestora în sistemul defensiv al statului dac. O parte a aşezărilor şi cetăţilor luate în discuţie sunt doar presupuse, identificarea lor facându-se doar în urma cercetărilor de suprafaţă (Comolău, Olteni). În altele s-au realizat doar câteva sondaje pe platou, fara să se cerceteze şi elementele de fortificaţie (Bixad, Boroşneul Mic, Olteni, Valea Crişului). Unele aşezări au fost cercetate parţial, inclusiv elementele de fortificaţie (Biborţeni, Cernat, Valea Seacă). În următoarele pagini ne vom referi la principalele așezări fortificate şi cetăţi dacice din judeţul Covasna, având în vedere diferite aspecte precum amplasarea lor, funcționalitate, materiale folosite la înălţarea zidului, rol strategic şi cronologie.


Prof. Moldovan George