Un mit povesteşte cum Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Atunci păsările au încetat să cânte, copiii au uitat de joacă şi veselie şi lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a pornit spre palatul zmeului să elibereze preafrumoasa fată. A căutat palatul un an încheiat, iar când l-a găsit, a chemat zmeul la luptă dreaptă. Tânărul a învins creatura şi a eliberat fata. Aceasta s-a ridicat înapoi pe cer şi iarăşi a luminat întregul pământ. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, dar tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea către frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar cea albă este a ghiocelului, prima floare a primăverii.
Pornind de la aceasta legendă ne-am gândit şi noi activitatea cu clasele primare, să aducem primăvara, veselia prin intermediul mărţişoarelor. Astfel, cei din clasele primare, ne-am adunat cu mic, cu mare şi am creat un ―mic atelier meşteşugăresc‖ în care am realizat mărţişoare pentru mame, doamnele învăţătoare şi de ce să nu recunoaştem că ne gândeam şi la concursul organizat în şcoala noastră, ―Atelierul de mărțișoare‖. Fetele au cusut, băieţii ne-au ajutat la decupat şi în câteva clipe am realizat modelele noastre. Cu toate că primăvara încă nu ne încălzeşte prea tare am încercat să aducem noi un suflu de primăvară, de nou, optimism şi bucurie în sufletele noastre.
Înv. Popovici Ottilia
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu