Dacii în județul Covasna/ Art. prof. Moldovan-Revista școlii Numărul 3

Dacii în județul Covasna
(Continuarea din numărul trecut)



Ocupaţiile locuitorilor din zonă ţin cont de două aspecte:resurse şi cadru geografic.Daca avem în vedere cadrul geografic putem sa afirmăm cu tărie că , una din ocupaţiile de bază era creşterea animalelor.Prezenţa cuptoarelor de redus minereul de fier(Doboşeni,Herculian)ne dovedeşte faptul că ,locuitorii din zonă se ocupau cu exploatarea şi topirea minereului de fier.
Un loc important în viaţa economică a locuitorilor din această zonă l-a ocupat comerţul.Produsele locale destinate comerţului se pot deduce din ocupatiile şi meşteşugurile practicate:fier,sare,animale,piei,miere .Crescătorii de animale, agricultorii, meşteşugarii dădeau cu siguranţă o parte din roadele muncii lor pentru produsele mult râvnite ale ţinuturilor mediteraniene. De astfel Polibius consemna că "în privinţa celor necesare vieţii, ţinuturile pontice ne dau vite şi sclavi, în număr foarte mare şi de o calitate, mărturisită de toţi, ca excelentă. Dintre articolele de lux, ne procură din belşug miere, ceară, peşte sărat. În schimb primesc din prisosul regiunilor noastre ulei şi tot felul de vinuri. Cu grâul facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori iau dânşii de la noi” . Posibil ca în aşezări precum cele de la Poian, Turia, Cernat, Surcea, etc. să fi existat târguri periodice unde locuitorii zonei îşi vindeau produsele (sau le schimbau cu cele ce le lipseau): brânzeturi, legume, fructe, peşte, blănuri, lână, cânepă, in, ţesături, vase ceramice, unelte şi arme din fier, sare etc. Atelierele descoperite la Surcea (atelier de orfevrărie) sau Pădureni (cuptoare metalurgice şi de olar) produceau pentru nevoile localnicilor, dar şi pentru a celor din alte ţinuturi. Cu siguranţă practica cea mai utilizată era cea a schimbului, trocul, chiar dacă nu lipsea nici moneda atunci când situaţia o impunea. Această modalitate comercială s-a folosit în toată lumea şi a dăinuit, pe alocuri, până în zilele noastre.
Pe baza materialelor descoperite,se poate spune că relaţiile comerciale cele mai intense le-au avut cu ţinuturile dacice extracarpatice,prin intermediul cărora au cunoscut probabil produsele greceşti şi romane.Acestea sunt relativ puţin semnalate în aşezările din zonă :două vase greceşti descoperite la Cernat-„Pământul lui Robert” şi un lagynos descoperit la Sf.Gheorghe-„Bedehaza” .
Tezaurele descoperite la Ghelinţa,Peteni,Surcea completează imaginea asupra potenţialului economic şi social al zonei.Se crede că piesele tezaurelor au fost confecţionate de meşteri străini în ateliere locale la cererea unor căpetenii.
Descoperirile monetare sunt strâns legate de dezvoltarea socio-economică a zonei.Răspândirea lor ne indică diferitele stadii ale dezvoltării aşezărilor începând cu sec.IIî.Hr.Emisiunile geto-dace sunt relativ puţine pentru această zonă.Începând cu sec.IIî.Hr creşte numărul descoperirilor monetare însă marea majoritate sunt străine,greceşti şi mai târziu romane.Numărul descoperirilor izolate şi al tezaurelor se concentrează cu precădere pe valea Râului Negru,de-a lungul drumului comercial ce ducea spre Moldova,prin pasul Oituz.

(continuarea în numărul viitor)

Prof. Moldovan George