Puteți descărca revista școlii in format PDF, accesând link-ul de mai jos:
Revista școlii Numărul 3 Februarie 2010
duminică, 21 februarie 2010
Pe ”Talfa” la săniuș/Art. înv. Kolcze, Ancu/Revista școlii Numărul 3
Pe "Talfa" la săniuș-mini excursie organizată de
clasele a II-a A și a IV-a A
Mi-a placut că m-am dat cu Gabi și cu doamna Erika pe nailon. Am făcut îngeri în zăpadă.
( Lăutaru Aurelia- Clasa a II-a A)
Mi-a plăcut cum a fost la săniuș. Ne-am distrat foarte tare și cu doamnele învățătoare. Ne-am distrat extraordinar. Am facut poze. Eu n-am crezut că se va întâmpla așa ceva.
( Lingurar Florina Alexandra-Clasa a IV-a A)
Mie mi-a placut sa ma dau cu sania si mi-a placut ca m-am dat pe nailon cu doamna invatatoare.
(Marton Gabriela-clasa a II-a A)
Mie mi-a plăcut foarte mult la săniuș iarna aceasta. A fost foarte frumos mai ales că m-am dat cu prietenii mei și cu doamnele învățătoare Simona și Erika.
( Moise Andreea- clasa a IV-a A)
Am petrecut o zi foarte frumoasă. A fost soare și a fost multă zăpadă. Am fost fericiți cu toții.
(Borzos Sorin- clasa a II-a A)
M-am dat cu Andreea , colega mea de bancă. Sania noastră a fost cea mai rapidă……am și căzut de pe ea.
( Arcusan Petruta- calsa a IV-a A)
Am petrecut o zi minunată cu niște elevi deosebiți.
Promitem că vom repeta experiența.
( doamna Simona si doamna Erika)
SUNTEM SUPĂRAȚI. S-A TERMINAT DISTRACȚIA….PLECĂM ACASĂ.
Înv. Kolcze Erika- clasa a II-a A și înv. Ancu Simona-clasa a IV-a A
Școala cu clasele I-VIII, Vâlcele
Școala noastră/Art. prof. Vlădăreanu-Revista școlii Numărul 3
Şcoala noastră
Şcoala ,,Romulus Cioflec,, Araci are în componenţă patru şcoli , şcoala din localitatea Araci cu clasele I-VIII , care este şi centru financiar cu secretariat propriu , director fiind Domnul profesor de educaţie fizică şi sport Dullo Szilard .
Următoarea ca marime este şcoala din localitatea Vîlcele , condusă de catre doamna director adjunct învaţător Cucu Marina unde funcţionează tot clasele I-VIII , precum şi gradiniţa in doua cladiri una fiind cea mai nouă , dată în folosinţă în anul 2009, construită şi amenajată ca o unitate şcolară modernă.
În localitatea Ariuşd funcţionează şcoala cu clasele I-IV avand ca şi coordonator pe doamna învăţător Vlad Nicoleta, iar în localitatea Hetea , unde coordonator este doamna învăţător Keresztely Mihaela elevii pot fercventa doar clasele I-IV.
Elevii din Ariuşd şi Hetea urmează cursurile ciclului gimnazial în şcoala din Araci.
,,Rămas bun semestrul I”
Încă un semestru s-a încheiat în şcoala noastra. Prin ploile toamnei şi mai ales îndurând frigul pătrunzător al iernii atît afară căt şi în sălile de clasă a trecut şi semestrul I al anului şcolar 2009-2010 . Privind înapoi la cele 17 săpătămâni de şcolă ( care au fost de fapt 16 ,,mulţumită ,, guvernului , care ne-a trimis mai repede în vacanţă) putem să analizăm obiectiv rezultatele privind frecvenţa, promovabilitatea, activităţile extrascolare, succesele obţinute de elevii noştri şi de cadrele didactice.
Colectivul de cadre didactice a suferit căteva modificări în componenţă, care au dat un strop de culoare, suflu tineresc, dar şi bizanterie şi nepăsare prin necunoaşterea tipologiilor de elevi cu care se lucrează în această şcoală .
Mulţi colegi s-au înscris la grade didactice, au fost susţinute multe inspecţii speciale, care au demonstrat munca de calitate desfăşurată de colegii noştrii.
În ceea ce priveşte activităţile extraşcolare au fost cele planificate la nivelul şcolii şi la nivelul catedrelor, mai ales la nivelul catedrei de limba şi literatura română . Din păcate plecând mai repede în vacanţă , serbările de Crăciun au avut loc mai devreme şi s-a pirdut din farmecul lor.
La ciclul gimnazial s-a îmbunătăţit frecvenţa şi rezultatele şcolare au fost mulţumitoare , la unele clase chiar foarte bune , exemplul clasei a-VII-a din şcoala Vîlcele .
Elevi care au obţinut rezultate foarte bune la învăţătură la ciclul gimnazial sunt –
• Burdulea Mădălina clasa a-V-a
• Coşcodar Adrian Mădălin clasa a-V-a A
• Lupu Andreea clasa a-VI-a
• Tonie Laurenţiu clasa a-VI-a
• Rauca Raula clasa a-VII –a
• Popica Raluca clasa a-VII-a
• Moise Ionel clasa a-VII –a
• Moise Mihai clasa a-VII –a
• Kalanyos Csilla clasa a-VII-a
• Kalanyos Robert clasa a-VII-a
• Lupu Nicoleta clasa a-VIII-a
• Chiriac Noemi clasa a-VIII-a
• Cotologea Ovidiu clasa a-VII a secţia maghiară
În speranţa ca în semestrul II mai mulţi elevi vor promova , îşi vor îndrepta situaţia şcolară , vor participa cât mai mulţi la ore şi la activităţile extraşcolare doresc cadrelor didactice şi elevilor spor şi chef de muncă şi învăţătură, perseverenţă , speranţa că se vor îmbunătăţi condiţiile de climatizare în şcoli, iar directorilor să fie mai puţin indulgenţi cu noi.
Următoarea analiză se va face la finele anului şcolar de către responsabili de catedre şi noi toţi.
Prof.Ing. Vlădăreanu Anca
„Şcoală nouă ridicată în deceniul trecut”
În iarna anului 2007 spre satisfacţia noastră , mai ales a profesorilor şi elevilor , a început construcţia unei noi cladiri destinate spaţiului de învăţământ în curtea şcolii „Romulus Cioflec” Araci , care urma să decongestioneze spaţiul sălilor de clasă insuficient pentru numărul de clase existent , numarul de copii şi cerinţele unei şcoli moderne.
Toată lumea se bucura vazând cît de repede au fost săpate şanţurile, turnată temelia, ridicate zidurile primului nivel , chiar dacă erau încă ore şi liniştea sălilor de clasă era perturbată de zgomotul utilajelor care lucrau.
Nu ne deranja noroiul din curte când ploua, nici permanenta prezenţă a muncitorilor şi utilajelor cu gândul ca din toamna anului 2008 vom intra întro clădire nouă ,amenajată şi mai ales că nu mai eram nevoiţi să ţinem ore în două schimburi.
Dar a venit toamna 2008 şi toamna 2009 şi am trecut şi în 2010 şi încă putem „contempla” şcoala nouă în stadiul de construcţie neterminată peste care plouă ,ninge şi căreia am început să-i spunem „şcoala veche”, parte integrantă a „peisajului” din curtea şcolii.
Ne întrebam oare câţi ani sau poate „decenii” va mai dura să avem în sfărşit cladirea gata să răsune de glasurile copiilor bucuroşi că au terminat orele în sălile noi , călduroase,luminoase după care tânjim de mai bine de trei ani ? Întrebarea este retorică sau nu ! Poate aude cine trebuie !
În imagini localnici (foşti elevi) care încearcă să „deszăpezească” şcoala , pentru a nu se infiltra apa in ziduri.
Dir. prof. Dullo Szilard
În iarna anului 2007 spre satisfacţia noastră , mai ales a profesorilor şi elevilor , a început construcţia unei noi cladiri destinate spaţiului de învăţământ în curtea şcolii „Romulus Cioflec” Araci , care urma să decongestioneze spaţiul sălilor de clasă insuficient pentru numărul de clase existent , numarul de copii şi cerinţele unei şcoli moderne.
Toată lumea se bucura vazând cît de repede au fost săpate şanţurile, turnată temelia, ridicate zidurile primului nivel , chiar dacă erau încă ore şi liniştea sălilor de clasă era perturbată de zgomotul utilajelor care lucrau.
Nu ne deranja noroiul din curte când ploua, nici permanenta prezenţă a muncitorilor şi utilajelor cu gândul ca din toamna anului 2008 vom intra întro clădire nouă ,amenajată şi mai ales că nu mai eram nevoiţi să ţinem ore în două schimburi.
Dar a venit toamna 2008 şi toamna 2009 şi am trecut şi în 2010 şi încă putem „contempla” şcoala nouă în stadiul de construcţie neterminată peste care plouă ,ninge şi căreia am început să-i spunem „şcoala veche”, parte integrantă a „peisajului” din curtea şcolii.
Ne întrebam oare câţi ani sau poate „decenii” va mai dura să avem în sfărşit cladirea gata să răsune de glasurile copiilor bucuroşi că au terminat orele în sălile noi , călduroase,luminoase după care tânjim de mai bine de trei ani ? Întrebarea este retorică sau nu ! Poate aude cine trebuie !
În imagini localnici (foşti elevi) care încearcă să „deszăpezească” şcoala , pentru a nu se infiltra apa in ziduri.
Dir. prof. Dullo Szilard
Proiect ”Apă pentru sănătate”/Art. dir. adj. Cucu Marina-Revista școlii Numărul 3
Proiect ,,Apă pentru sănătate”
Pe parcursul a 14 luni s-a desfăşurat în localitatea şi şcoala Vâlcele acest proiect care a avut ca parteneri principali :
• Grupul de iniţiativă din Comunitatea romă ,,Grupul de iniţiativă Vâlcele”
• Organizaţia neguvernamentală ,,Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar Braşov”
• Coordonatorul proiectului diriector prof. Dullo Szilard.
Proiectul integrat a avut ca scop rebilitarea, modernizarea, extinderea şi construcţia de sisteme de alimentare cu apă, rezervoare pentru apă, staţii de alimentare şi instalaţii de tratare a apei.
Complementar investiţiei privind construcţia sistemului de alimentare cu apă s-a desfăşurat Campania de educaţie pentru sănătate şi promovare a îngrijirii corporale. Importanţa investiţiei de mică infrastructură, introducerea apei curente în localitate, este cel mai bun prilej pentru a interveni în formarea educaţiei sanitare, iar campania a urmărit să sprijine formarea deprinderilor necesare unui nivel de viață sănătos şi a prevenirii epidemiilor ce pot fi generate de lipsa igienei (lipsa apei) sau a igienei precare.
Campania s-a axat pe importanţa îngrijirii corporale de bază – spălarea mâinilor, spălarea corporală, igiena danturii, curăţarea şi spălarea hainelor, promovarea unui mediu de viaţă sănătos. Principalele activităţi pentru realizarea scopului propus sunt următoarele: realizarea de materiale informative, organizarea de sesiuni de informare, organizarea unei competiţii pe tema sănătăţii individuale şi a familiei, organizarea unei tabere pentru 30 de tineri (câştigători ai concursului), distribuirea de materiale igienico- sanitare participanţilor la sesiunile informative. De campania pentru sănătate va beneficia toată comunitatea de etnie romă din Vâlcele prin intermediul grupului ţintă stabilit şi anume copii cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani.
Materialele informative vor ajunge astfel în toate gospodăriile din comunitate şi de asemenea cele igienico-sanitare.
Beneficiari ai formării privind practicile de igienă şi sănătate: 235
Beneficiari ai formării privind dezvoltarea personală a individului şi în societate:30 de persoane.
Femei care beneficiază de instruire pentru îngrijirea sănătăţii: 230.
Dir. adj. Cucu Marina
Christmas Eve in Hetea!/ Art. Durlea Maria-Revista școlii Numărul 3
Christmas Eve in Hetea!
Elevii clasei a IX-a de la Colegiul Național "Mihai Viteazul", însoțiți de doamna director adjunct Rădița Palela și de domnul profesor Paul Voinescu, ne-au surprins cu o foarte plăcută vizită în Ajunul Crăciunului. Aceștia au venit încărcați cu o mulțime de cadouri destinate elevilor școlii noastre: hăinuțe groase- geci, fulare, căciuli, bocanci...și foarte multe jucării! Vă mulțumim, dragi elevi că v-ați gândit să ne faceți o bucurie atât de mare!
Durlea Maria
Elevii clasei a IX-a de la Colegiul Național "Mihai Viteazul", însoțiți de doamna director adjunct Rădița Palela și de domnul profesor Paul Voinescu, ne-au surprins cu o foarte plăcută vizită în Ajunul Crăciunului. Aceștia au venit încărcați cu o mulțime de cadouri destinate elevilor școlii noastre: hăinuțe groase- geci, fulare, căciuli, bocanci...și foarte multe jucării! Vă mulțumim, dragi elevi că v-ați gândit să ne faceți o bucurie atât de mare!
Săptămâna măștilor/Art. Înv. Lupu, Tofan, Părgaru-Revista școlii Numărul 3
SĂPTĂMÂNA MĂȘTILOR
În grădiniță, la fel ca în orice altă formă de învățământ, reperul primordial îl constituie COPILUL.
Tot ceea ce știm, credem și gândim despre copil se reflectă în tot ceea ce facem pentru el, astfel că putem afirma cu tărie că în educație nu există rețete, există doar experiență acumulată, idei, teorii bazate pe cercetări, practici confirmate, care pot demonstra în timp eficiența, valorile, principiile și regulile însușite de micii cercetași ai unei lumi mult prea adulte.
Având ca punct de pornire cele enumerate mai sus, constatăm că educația timpurie este prima etapă de pregătire pentru educația formală și se adresează copiilor încă de la naștere până la vărsta de 7-8 ani, oferind condiții speciale pentru dezvoltare deplină ținând cont de evoluția individuală și de particularitățile de vârstă ale copiilor.
În vederea realizârii dezvoltării armonioase și individualizate a copiilor, actul educațional este bazat pe metode noi dintre care cea mai folosită fiind METODA PROIECTELOR în cadrul căreia sunt desfășurate activități integrate care vizează exersarea gândirii prin provocarea copiilor la joc, rezolvare de probleme făcând conexiuni între comportamentele personajelor cât și între exemplele individuale ale fiecărui coleg.
Prin intermedierea acestei metode copii devin cu adevărat activi asemănându-și rolul de a produce, de a crea cunoștințe.
Plecând de la aceste noi metode am dorit ca în săptămâna 8-12 feb.2010 să scoatem în evidență calitățile organizatorice, actorești cât și practice ale copiilor. Proiectul desfășurat în această săptămână ”PARADA MĂȘTILOR” a urmărit să încurajeze modul în care cei mici au reușit să se identifice cu diferite personaje, pregătind și gândind particularitățile ce stau la baza realizării unei imagini complete și originale a acestora.
Astfel s-au desfășurat activități în cadrul atelierelor denumite sugestiv ”MICII MEȘTERI MARI” în care copiii au realizat diferite măști și costume, interpretând diferite situații contextuale în care se pot afla personajele.
La realizarea proiectului au fost antrenați și părinții care au venit în sprijinul celor mici la realizarea costumelor.
Finalitatea proiectului fiind ”PARADA MĂȘTILOR” în care copii au avut ocazia să prezinte invitațiilor cât și colegilor măștile, costumele realizate în această săptămână care a vrut să scoată în evidență creativitatea, ingeniozitatea și talentul micilor actori!
Literatură și film/ Art. prof. Carmen Pănuță-Revista școlii Numărul 3
LITERATURĂ SI FILM
Proiectul intitulat “Literatură și film”, pe care l-am inițiat din dorința de a oferi o abordare diferită orelor de limba română, a ajuns deja la cel de-al treilea modul. Proiectul își propune sa ofere o perspectivă inedită asupra operelor literare studiate, dar și să introducă elevii în literatura universală, cu ajutorul textelor și a adaptărilor cinematografice potrivite vârstei acestora. Astfel, vor fi abordați atât autori români, cât și autori străini. Elevii, după ce citesc opera respectivă, își fac o imagine proprie asupra acesteia, pe care o compară apoi cu viziunea regizorului. ”O imagine valoreaza mai mult decât o mie de cuvinte”, se spune ...în cadrul acestui proiect încercăm, să îmbinăm cele două arte. Atât literatura, cât și cinematografia, reprezintă manifestări artistice ce trebuie valorificate. Există opere literare scrise acum mii de ani, care sunt citite cu aceeași pasiune, care oferă imagini de o actualitate uimitoare și care pot fi ecranizate cu succes în secolul tehnologiei, și există filme, realizate în anii ’30-’60, considerate a fi clasice, care sunt vizionate și acum cu același interes. Ideea este că cele două arte sunt foarte de potrivite împreună, mai ales din această perspectivă, a calității care transcende mileniile în cazul literaturii, sau deceniile în cazul cinematografiei.
Am început în luna decembrie prima activitate, abordând clasici al literaturii române, Ion Creangă, cu opera sa ”Amintiri din copilărie” și I.L. Caragiale cu ”D-l Goe”. Prima etapă a fost lectura textului, în clasă, a urmat apoi o prezentare a vieții și operei lui Creangă și vizionarea filmului „Amintiri din copilărie”(1964), în regia Elisabetei Bostan. Concluziile le-am formulat împreună, am observat detaliile și diferențele între viziunea proprie și viziunea regizorului.
Următorul modul al proiectului a abordat literatura universală cu opera scriitorului Charles Dickens și clasica sa poveste, ”Colind de Crăciun”. Ca și la primul modul, elevii au fost familiarizați cu textul apoi, pasul următor- prezentare cu ajutorul proiectorului, a scriitorului Charles Dickens-date biografice, turneele sale, activitatea filantropică și opera sa-marile tipologii create. A urmat vizionarea filmului de desene animate ”Mickey’s a Christmas Carol”-adaptarea poveștii cu personaje îndrăgite de aceștia: Mickey, Donald, Daisy.
În luna februarie am continuat proiectul, abordând schița lui I.L. Caragiale, ”Bubico”, prezentare ce va fi redată în articolul următor.
Literatură și film-Amintiri din copilărie
Literatură și film-Mickey's a Christmas Carol
Prof. Carmen Pănuță
Literatură și film/Art. înv. Popovici Ottilia, Carmen Pănuță-Revista școlii Numărul 3
Literatură și film- I.L. Caragiale "Bubico"
În luna februarie am continuat proiectul ”Literatură și film”, prezentând din nou opera lui Caragiale. De data aceasta grupul țintă a fost format din elevii clasei a III-a A și de elevii clasei a V-a A, motiv pentru care am ales o schiță foarte cunoscută, ”Bubico”.
În primă fază am citit textul, apoi am realizat fișe cu replicile personajelor. Am vizionat apoi sceneta „Bubico”, cu renumitul actor Grigore Vasiliu Birlic. Au urmat discuțiile pe marginea textului, înțelegere, plan de idei, caracterizarea personajelor-rezultatul fiind harta textului completată de elvii clasei a III-a. Elevii au fost rugați să sesizeze diferențele semnificative între text și viziunea regizorului/interpretarea actorului-diferențe care duc până la schimbarea finalului și modalitatea în care vedem un personaj.
Inedită în acest modul al proiectului va fi o scenetă pe baza textului realizată de către elevii clasei a III-a; pregătirile ”din culise” le-am surprins deja, iar reprezentația în sine va fi înregistrată.
Carmen Pănuță/Ottilia Popovici
În luna februarie am continuat proiectul ”Literatură și film”, prezentând din nou opera lui Caragiale. De data aceasta grupul țintă a fost format din elevii clasei a III-a A și de elevii clasei a V-a A, motiv pentru care am ales o schiță foarte cunoscută, ”Bubico”.
În primă fază am citit textul, apoi am realizat fișe cu replicile personajelor. Am vizionat apoi sceneta „Bubico”, cu renumitul actor Grigore Vasiliu Birlic. Au urmat discuțiile pe marginea textului, înțelegere, plan de idei, caracterizarea personajelor-rezultatul fiind harta textului completată de elvii clasei a III-a. Elevii au fost rugați să sesizeze diferențele semnificative între text și viziunea regizorului/interpretarea actorului-diferențe care duc până la schimbarea finalului și modalitatea în care vedem un personaj.
Inedită în acest modul al proiectului va fi o scenetă pe baza textului realizată de către elevii clasei a III-a; pregătirile ”din culise” le-am surprins deja, iar reprezentația în sine va fi înregistrată.
Completarea hărții de către elevi
Discuții pe marginea textului
Pregătire pentru ședința foto
Cristi, costumat alături de ”Bubico”și panoul pentru scenetă
Carmen Pănuță/Ottilia Popovici
Prietenia scriitorului Romulus Cioflec cu Panait Istrati/Art. prof. Kerekes-Revista școlii Numărul 3
Prietenia scriitorului Romulus Cioflec cu Panait Istrati
75 de ani de la moartea scriitorului Panait Istrati
În biografia scriitorului ardelean, un loc de seamă îl ocupă prietenia cu Panait istrati; acest ”Gorki al Balcanilor”, cu care va rămâne prieten nedespărțit de la prima întâlnire până la moartea prematură a acestuia din urmă.
Romulus Cioflec îl cunoscuse pe Panait Istrati în vara anului 1929 la Paris. Cu ocazia acestei întâlniri, cei doi scriitori s-au apropiat fără rezerve: ”Locurile comune pe unde
ne-am purtat , foamea din acei ani, ne-a apropiat ca și ideile”.
Cu prilejul tragicelor evenimente de la Lupeni, Panait Istrati își manifestă dorința de a veni în țară, dar nu putea s-o facă din cauza lipsei de bani și a angajamentului față de Rieder. Romulus Cioflec se oferă să-l împrumute cu banii necesari și-și întrerupe vizita la Paris pentru a veni cu el în țară.
La 7 septembrie cei doi scriitori se aflau la Lupeni, discutau cu o parte din muncitori, cu soțiile celor uciși. Panait Istrati a publicat rezultatele anchetei în recunoscutele foiletoane din „Lupta”, care însemnau în bună parte și divorțul lui de democrația românească. Dacă ar fi mai întârziat în țară, putea fi asasinat.
A urmat o corespondență între cei doi scriitori, sugestivă asupra personalității lor: Panait Istrati, un suflet mare dar instabil, un om de aur dar în același timp capricios; Romulus Cioflec, un om ponderat, prieten adevărat , sincer și cinstit, în fond, temperament de ardelean cuminte. Între cei doi scriitori există o corespondență bogată în care sunt tratate problemele legate de viața lor particulară dar și de operă. Voi cita câteva fragmente din scrisorile lui panait Istrati către Romulus Cioflec și soția acestuia, pentru a reliefa personalitatea scriitorului nostru: ”Pot să vă spun fără cea mai mică exagerare : prieteni cu adevărat umani și cinstiți, ca voi, puțini mai am azi în viață.”. În altă scrisoare: ”Scrisoarea ta din nou îmi dă dovadă de o prietenie cum pot să spun că nu mai am alta în momentul de față. Ești dator, ai o groază de necazuri, uitând că îți mai datorez vreo opt mii de lei, tu ai fi gata să îmi promiți chiar și să vii la mine. Asta se numește eroism, iar în limbajul foștilor trei frați țărăniști, ”natâng”. Altă dată, mulțumindu-i pentru serviciile sale, îi scrie: ”Te-ai ținut deci, de cuvânt ca un englez și m-ai servit strașnic”.
Am insistat poate mai mult asupra prieteniei dintre Panait Istrati și Romulus Cioflec, în primul rând pentru că ea constituie un capitol inedit pentru mulți dintre noi, apoi, pentru că astfel am conturat personalitatea lui Romulus Cioflec-scriitor cinstit și dezinteresat, cu urechea aplecată la suferințele poporului și cu inima alături de acesta. Prietenia cu Panait Istrati durează până în 1935, când se stinge din viață autorul Chirei Chiralina.
Prof. Kerekes Rozalia
75 de ani de la moartea scriitorului Panait Istrati
În biografia scriitorului ardelean, un loc de seamă îl ocupă prietenia cu Panait istrati; acest ”Gorki al Balcanilor”, cu care va rămâne prieten nedespărțit de la prima întâlnire până la moartea prematură a acestuia din urmă.
Romulus Cioflec îl cunoscuse pe Panait Istrati în vara anului 1929 la Paris. Cu ocazia acestei întâlniri, cei doi scriitori s-au apropiat fără rezerve: ”Locurile comune pe unde
ne-am purtat , foamea din acei ani, ne-a apropiat ca și ideile”.
Cu prilejul tragicelor evenimente de la Lupeni, Panait Istrati își manifestă dorința de a veni în țară, dar nu putea s-o facă din cauza lipsei de bani și a angajamentului față de Rieder. Romulus Cioflec se oferă să-l împrumute cu banii necesari și-și întrerupe vizita la Paris pentru a veni cu el în țară.
La 7 septembrie cei doi scriitori se aflau la Lupeni, discutau cu o parte din muncitori, cu soțiile celor uciși. Panait Istrati a publicat rezultatele anchetei în recunoscutele foiletoane din „Lupta”, care însemnau în bună parte și divorțul lui de democrația românească. Dacă ar fi mai întârziat în țară, putea fi asasinat.
A urmat o corespondență între cei doi scriitori, sugestivă asupra personalității lor: Panait Istrati, un suflet mare dar instabil, un om de aur dar în același timp capricios; Romulus Cioflec, un om ponderat, prieten adevărat , sincer și cinstit, în fond, temperament de ardelean cuminte. Între cei doi scriitori există o corespondență bogată în care sunt tratate problemele legate de viața lor particulară dar și de operă. Voi cita câteva fragmente din scrisorile lui panait Istrati către Romulus Cioflec și soția acestuia, pentru a reliefa personalitatea scriitorului nostru: ”Pot să vă spun fără cea mai mică exagerare : prieteni cu adevărat umani și cinstiți, ca voi, puțini mai am azi în viață.”. În altă scrisoare: ”Scrisoarea ta din nou îmi dă dovadă de o prietenie cum pot să spun că nu mai am alta în momentul de față. Ești dator, ai o groază de necazuri, uitând că îți mai datorez vreo opt mii de lei, tu ai fi gata să îmi promiți chiar și să vii la mine. Asta se numește eroism, iar în limbajul foștilor trei frați țărăniști, ”natâng”. Altă dată, mulțumindu-i pentru serviciile sale, îi scrie: ”Te-ai ținut deci, de cuvânt ca un englez și m-ai servit strașnic”.
Am insistat poate mai mult asupra prieteniei dintre Panait Istrati și Romulus Cioflec, în primul rând pentru că ea constituie un capitol inedit pentru mulți dintre noi, apoi, pentru că astfel am conturat personalitatea lui Romulus Cioflec-scriitor cinstit și dezinteresat, cu urechea aplecată la suferințele poporului și cu inima alături de acesta. Prietenia cu Panait Istrati durează până în 1935, când se stinge din viață autorul Chirei Chiralina.
Prof. Kerekes Rozalia
Dacii în județul Covasna/ Art. prof. Moldovan-Revista școlii Numărul 3
Dacii în județul Covasna
(Continuarea din numărul trecut)
Ocupaţiile locuitorilor din zonă ţin cont de două aspecte:resurse şi cadru geografic.Daca avem în vedere cadrul geografic putem sa afirmăm cu tărie că , una din ocupaţiile de bază era creşterea animalelor.Prezenţa cuptoarelor de redus minereul de fier(Doboşeni,Herculian)ne dovedeşte faptul că ,locuitorii din zonă se ocupau cu exploatarea şi topirea minereului de fier.
Un loc important în viaţa economică a locuitorilor din această zonă l-a ocupat comerţul.Produsele locale destinate comerţului se pot deduce din ocupatiile şi meşteşugurile practicate:fier,sare,animale,piei,miere .Crescătorii de animale, agricultorii, meşteşugarii dădeau cu siguranţă o parte din roadele muncii lor pentru produsele mult râvnite ale ţinuturilor mediteraniene. De astfel Polibius consemna că "în privinţa celor necesare vieţii, ţinuturile pontice ne dau vite şi sclavi, în număr foarte mare şi de o calitate, mărturisită de toţi, ca excelentă. Dintre articolele de lux, ne procură din belşug miere, ceară, peşte sărat. În schimb primesc din prisosul regiunilor noastre ulei şi tot felul de vinuri. Cu grâul facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori iau dânşii de la noi” . Posibil ca în aşezări precum cele de la Poian, Turia, Cernat, Surcea, etc. să fi existat târguri periodice unde locuitorii zonei îşi vindeau produsele (sau le schimbau cu cele ce le lipseau): brânzeturi, legume, fructe, peşte, blănuri, lână, cânepă, in, ţesături, vase ceramice, unelte şi arme din fier, sare etc. Atelierele descoperite la Surcea (atelier de orfevrărie) sau Pădureni (cuptoare metalurgice şi de olar) produceau pentru nevoile localnicilor, dar şi pentru a celor din alte ţinuturi. Cu siguranţă practica cea mai utilizată era cea a schimbului, trocul, chiar dacă nu lipsea nici moneda atunci când situaţia o impunea. Această modalitate comercială s-a folosit în toată lumea şi a dăinuit, pe alocuri, până în zilele noastre.
Pe baza materialelor descoperite,se poate spune că relaţiile comerciale cele mai intense le-au avut cu ţinuturile dacice extracarpatice,prin intermediul cărora au cunoscut probabil produsele greceşti şi romane.Acestea sunt relativ puţin semnalate în aşezările din zonă :două vase greceşti descoperite la Cernat-„Pământul lui Robert” şi un lagynos descoperit la Sf.Gheorghe-„Bedehaza” .
Tezaurele descoperite la Ghelinţa,Peteni,Surcea completează imaginea asupra potenţialului economic şi social al zonei.Se crede că piesele tezaurelor au fost confecţionate de meşteri străini în ateliere locale la cererea unor căpetenii.
Descoperirile monetare sunt strâns legate de dezvoltarea socio-economică a zonei.Răspândirea lor ne indică diferitele stadii ale dezvoltării aşezărilor începând cu sec.IIî.Hr.Emisiunile geto-dace sunt relativ puţine pentru această zonă.Începând cu sec.IIî.Hr creşte numărul descoperirilor monetare însă marea majoritate sunt străine,greceşti şi mai târziu romane.Numărul descoperirilor izolate şi al tezaurelor se concentrează cu precădere pe valea Râului Negru,de-a lungul drumului comercial ce ducea spre Moldova,prin pasul Oituz.
(continuarea în numărul viitor)
Prof. Moldovan George
(Continuarea din numărul trecut)
Ocupaţiile locuitorilor din zonă ţin cont de două aspecte:resurse şi cadru geografic.Daca avem în vedere cadrul geografic putem sa afirmăm cu tărie că , una din ocupaţiile de bază era creşterea animalelor.Prezenţa cuptoarelor de redus minereul de fier(Doboşeni,Herculian)ne dovedeşte faptul că ,locuitorii din zonă se ocupau cu exploatarea şi topirea minereului de fier.
Un loc important în viaţa economică a locuitorilor din această zonă l-a ocupat comerţul.Produsele locale destinate comerţului se pot deduce din ocupatiile şi meşteşugurile practicate:fier,sare,animale,piei,miere .Crescătorii de animale, agricultorii, meşteşugarii dădeau cu siguranţă o parte din roadele muncii lor pentru produsele mult râvnite ale ţinuturilor mediteraniene. De astfel Polibius consemna că "în privinţa celor necesare vieţii, ţinuturile pontice ne dau vite şi sclavi, în număr foarte mare şi de o calitate, mărturisită de toţi, ca excelentă. Dintre articolele de lux, ne procură din belşug miere, ceară, peşte sărat. În schimb primesc din prisosul regiunilor noastre ulei şi tot felul de vinuri. Cu grâul facem un schimb reciproc. Uneori, la nevoie, ne dau ei. Alteori iau dânşii de la noi” . Posibil ca în aşezări precum cele de la Poian, Turia, Cernat, Surcea, etc. să fi existat târguri periodice unde locuitorii zonei îşi vindeau produsele (sau le schimbau cu cele ce le lipseau): brânzeturi, legume, fructe, peşte, blănuri, lână, cânepă, in, ţesături, vase ceramice, unelte şi arme din fier, sare etc. Atelierele descoperite la Surcea (atelier de orfevrărie) sau Pădureni (cuptoare metalurgice şi de olar) produceau pentru nevoile localnicilor, dar şi pentru a celor din alte ţinuturi. Cu siguranţă practica cea mai utilizată era cea a schimbului, trocul, chiar dacă nu lipsea nici moneda atunci când situaţia o impunea. Această modalitate comercială s-a folosit în toată lumea şi a dăinuit, pe alocuri, până în zilele noastre.
Pe baza materialelor descoperite,se poate spune că relaţiile comerciale cele mai intense le-au avut cu ţinuturile dacice extracarpatice,prin intermediul cărora au cunoscut probabil produsele greceşti şi romane.Acestea sunt relativ puţin semnalate în aşezările din zonă :două vase greceşti descoperite la Cernat-„Pământul lui Robert” şi un lagynos descoperit la Sf.Gheorghe-„Bedehaza” .
Tezaurele descoperite la Ghelinţa,Peteni,Surcea completează imaginea asupra potenţialului economic şi social al zonei.Se crede că piesele tezaurelor au fost confecţionate de meşteri străini în ateliere locale la cererea unor căpetenii.
Descoperirile monetare sunt strâns legate de dezvoltarea socio-economică a zonei.Răspândirea lor ne indică diferitele stadii ale dezvoltării aşezărilor începând cu sec.IIî.Hr.Emisiunile geto-dace sunt relativ puţine pentru această zonă.Începând cu sec.IIî.Hr creşte numărul descoperirilor monetare însă marea majoritate sunt străine,greceşti şi mai târziu romane.Numărul descoperirilor izolate şi al tezaurelor se concentrează cu precădere pe valea Râului Negru,de-a lungul drumului comercial ce ducea spre Moldova,prin pasul Oituz.
(continuarea în numărul viitor)
Prof. Moldovan George
Impresii asupra mediului geografic din Vâlcele/Art. prof. Karda Revista școlii Numărul 3
Impresii asupra mediului geografic din Vâlcele
(Continuarea din numărul trecut)
Urmărind cursul pârâului Vâlcele, după aproximativ 2 km valea începe să se lărgeasca și treptat se deschide relieful într-o depresiune vastă, întinsă și netedă. Pe prima terasă a pârâului Vâlcele și pe zona de șes a râului Olt se situează satul Araci. Relieful apare etajat, cu zone de șes și terase bine evidențiate, care sunt urmate de versanții piemonturilor, dinspre Munții Baraoltului.
La intrarea de dinspre Vâlcele, în sat, pe malul stâng al pârâului am observat o alunecare de teren mai veche, cu structura și forma bine evidențiate, care momentan este conservat de vegetație, fiind după părerea mea o bijuterie a proceselor gravitaționale.
Varietatea reliefului este realizată de contrastul dintre șesul Oltului și uriașii pereți verticali de loess de pe malul drept al Oltului. Această rocă galbenă ne amintește de evoluția submarină și sedimentarea îndelungată a acestor meleaguri de-a lungul erelor geologice. Ulterior, după retragerea apelor mezozoice și neozoice, suprafața a fost modelată de forțele de eroziune subaeriene, cum ar fi temperatura, precipitațiile, vântul, râurile și ulterior activitățile omenești.
Nu pot să nu amintesc aici de frumusețea florilor Iris din Dealurile Ciocasului, care acoperă dealul
într-o mare de violet în timpul înfloririi. Urmărind mai departe cursul Oltului spre amonte, ajungem în cea mai mai importanta așezare din punct de vedere cultural și nu numai, a comunei, satul Ariușd. Acest nume te obliga la respect, când auzi de renumita cultura Cucuteni, acest loc fiind locuit de om din timpuri străvechi, dovada fiind resturile arheologice(vase ceramice,podoabe, obiecte casnice) descoperite în imediata vecinătate a satului pe Dealurile Chiscului. Nu pot să nu remarc însa că aici am descoperit cele mai frumoase viorele (Viola odorata) pe care le-am vazut vreodată. Părăsind spre sud satul, după aproximativ 5/6 km ajungem pe ultimul pinten sudic al Munților Baraoltului
(Continuarea în numărul viitor)
Prof. Karda Adam
(Continuarea din numărul trecut)
Urmărind cursul pârâului Vâlcele, după aproximativ 2 km valea începe să se lărgeasca și treptat se deschide relieful într-o depresiune vastă, întinsă și netedă. Pe prima terasă a pârâului Vâlcele și pe zona de șes a râului Olt se situează satul Araci. Relieful apare etajat, cu zone de șes și terase bine evidențiate, care sunt urmate de versanții piemonturilor, dinspre Munții Baraoltului.
La intrarea de dinspre Vâlcele, în sat, pe malul stâng al pârâului am observat o alunecare de teren mai veche, cu structura și forma bine evidențiate, care momentan este conservat de vegetație, fiind după părerea mea o bijuterie a proceselor gravitaționale.
Varietatea reliefului este realizată de contrastul dintre șesul Oltului și uriașii pereți verticali de loess de pe malul drept al Oltului. Această rocă galbenă ne amintește de evoluția submarină și sedimentarea îndelungată a acestor meleaguri de-a lungul erelor geologice. Ulterior, după retragerea apelor mezozoice și neozoice, suprafața a fost modelată de forțele de eroziune subaeriene, cum ar fi temperatura, precipitațiile, vântul, râurile și ulterior activitățile omenești.
Pereții de loess spre Ariușd
Nu pot să nu amintesc aici de frumusețea florilor Iris din Dealurile Ciocasului, care acoperă dealul
într-o mare de violet în timpul înfloririi. Urmărind mai departe cursul Oltului spre amonte, ajungem în cea mai mai importanta așezare din punct de vedere cultural și nu numai, a comunei, satul Ariușd. Acest nume te obliga la respect, când auzi de renumita cultura Cucuteni, acest loc fiind locuit de om din timpuri străvechi, dovada fiind resturile arheologice(vase ceramice,podoabe, obiecte casnice) descoperite în imediata vecinătate a satului pe Dealurile Chiscului. Nu pot să nu remarc însa că aici am descoperit cele mai frumoase viorele (Viola odorata) pe care le-am vazut vreodată. Părăsind spre sud satul, după aproximativ 5/6 km ajungem pe ultimul pinten sudic al Munților Baraoltului
(Continuarea în numărul viitor)
Prof. Karda Adam
La classe de francais/ Art. prof. Bălțătescu- Revista școlii Numărul 3
La classe de français
Fiche pédagogique jeu pour mémoriser le vocabulaire de la maison
Thème : Travail sur le vocabulaire de la maison
Matériel : un dé et le plateau
Faites des groupes avec un nombre égal d'étudiants. Distribuez un dé et le plateau pour chaque groupe et expliquez la règle du jeu. Indiquez que nous ne pouvons donner que des noms d'objets avec les articles pour indiquer le genre.
REGLES DU JEU
1. Lancez le dé et donnez le nom de deux objets qui se trouvent dans la salle correspondant au nombre que vous avez obtenu. Vous ne pouvez pas réutilisé un mot déjà donné dans la même pièce ou dans une autre pièce.
2. Si vous obtenez un six, vous pouvez désigner le groupe et la pièce pour laquelle ils doivent nommer les objets.
3. Un joueur dans chaque groupe à la responsabilité d'une pièce pour laquelle il doit noter tous les objets cités.
4. Vous passez un tour si vous n'arrivez pas à nommer un objet ou si vous nommez un objet déjà cité.
5. Vous pouvez arrêter le jeu, quand un groupe passe 3 tours.
VARIANTE
Vous pouvez présenter une liste de mots à mémoriser avant de commencer le jeu ou de travailler sur le vocabulaire durant une séquence qui précède le jeu.
Par Famille Perrot - Publié dans : Fiches jeux
*Un dé est un objet, généralement de petite taille et de forme cubique, qui permet de tirer aléatoirement un nombre ou un symbole parmi plusieurs possibilités.
Prof. Camelia Bălţătescu
La classe de français
Fiche pédagogique jeu pour mémoriser le vocabulaire des magasins
Thème : Travail sur le vocabulaire des magasins
Matériel : un dé et le plateau
Faites des groupes avec un nombre égal d'étudiants. Distribuez un dé et le plateau pour chaque groupe et expliquez la règle du jeu. Indiquez que nous ne pouvons donner que des noms d'objets avec les articles pour indiquer le genre.
REGLES DU JEU
1. Lancez le dé et donnez le nom de deux objets qui se trouvent dans le magasin correspondant au nombre que vous avez obtenu. Vous ne pouvez pas réutilisé un mot déjà donné dans le même magasin ou dans un autre.
2. Si vous obtenez un six, vous pouvez désigner le groupe et la pièce pour laquelle ils doivent nommer les objets.
3. Un joueur dans chaque groupe à la responsabilité d'une pièce pour laquelle il doit noter tous les objets cités.
4. Vous passez un tour si vous n'arrivez pas à nommer un objet ou si vous nommez un objet déjà cité.
5. Vous pouvez arrêter le jeu, quand un groupe passe 3 tours.
VARIANTE
Vous pouvez présenter une liste de mots à mémoriser avant de commencer le jeu ou de travailler sur le vocabulaire durant une séquence qui précède le jeu.
Par Famille Perrot - Publié dans : Fiches jeux
*Un dé est un objet, généralement de petite taille et de forme cubique, qui permet de tirer aléatoirement un nombre ou un symbole parmi plusieurs possibilités.
Sursa: http://apprendre.over-blog.fr/article-18014095.html
Prof : Camelia Bălţătescu
Reprezentarea grafică a funcțiilor matematice/ Art. prof. Blănaru -Revista școlii Numărul 3
REPREZENTAREA GRAFICĂ A DIFERITELOR FUNCȚII MATEMATICE
(DE GRADUL I , DE GRADUL II , LOGARITMICE) DESPRINSE
DIN SITUAȚII EXPERIMENTALE
ANUL ȘCOLAR 2009-2010 , octombrie
Nume si prenume :
1.FIȘĂ OPȚIONAL
CLASA A VII-a
TEMA – MIȘCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ – [Dependența , funcție de] -
DISTANȚA FUNCȚIE DE TIMP
Obiective:
1.Ințelegerea profundă a noțunii de funcție
2.Reprezentarea grafică a diferitelor funcții matematice (de gradul I, de gradul II, logaritmice) desprinse din situațtii experimentale, în clasele gimnaziale.
Mijloace : camion, ceas, metru, fișa de lucru, tabel de date
Grup ţintă: elevii claselor a VII-a
Rezultate așteptate
-înțelegerea profundă a noțiunii de funcție
-reprezentarea grafică a diferitelor funcții matematice (de gradul I, de gradul II, logaritmice) desprinse din situații experimentale, în clasele gimnaziale.
Timp de lucru - 3 ore
Cerința - citiți fișa cu atenție și gândiți cum puteți reprezenta mărimile fizice ce descriu mișcarea rectilinie uniformă
Ipoteza – camionul se deplasează cu viteză constantă.
Cum depinde distanța parcursă funcție de timpul cât s-a mișcat camionul?
Discutați problema cu colegii.
(Continuarea în numărul viitor)
Prof. Blănaru Mihaela
(DE GRADUL I , DE GRADUL II , LOGARITMICE) DESPRINSE
DIN SITUAȚII EXPERIMENTALE
ANUL ȘCOLAR 2009-2010 , octombrie
Nume si prenume :
1.FIȘĂ OPȚIONAL
CLASA A VII-a
TEMA – MIȘCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ – [Dependența , funcție de] -
DISTANȚA FUNCȚIE DE TIMP
Obiective:
1.Ințelegerea profundă a noțunii de funcție
2.Reprezentarea grafică a diferitelor funcții matematice (de gradul I, de gradul II, logaritmice) desprinse din situațtii experimentale, în clasele gimnaziale.
Mijloace : camion, ceas, metru, fișa de lucru, tabel de date
Grup ţintă: elevii claselor a VII-a
Rezultate așteptate
-înțelegerea profundă a noțiunii de funcție
-reprezentarea grafică a diferitelor funcții matematice (de gradul I, de gradul II, logaritmice) desprinse din situații experimentale, în clasele gimnaziale.
Timp de lucru - 3 ore
Cerința - citiți fișa cu atenție și gândiți cum puteți reprezenta mărimile fizice ce descriu mișcarea rectilinie uniformă
Ipoteza – camionul se deplasează cu viteză constantă.
Cum depinde distanța parcursă funcție de timpul cât s-a mișcat camionul?
Discutați problema cu colegii.
(Continuarea în numărul viitor)
Prof. Blănaru Mihaela
Numere arabe-prof. Szasz-Revista școlii Numărul 3
Numere arabe
Numerele arabe erau notate după numărul unghiurilor, inițial arătau astfel:
Szasz Maria
Știați că?/Perlele elevilor Art. prof. Gagyi și Înv. Călușer-Revista școlii Numărul 3
ŞTIAŢI CĂ….?
? corpul nostru distruge şi creează 15 milioane de celule roşii/sec
? masa termitelor este de 10 ori mai mare ca a oamenilor
? 6.600.000.000.000.000.000.000. tone este masa aproximativă
a Pămîntului
? un gândac de bucătărie poate trăi câteva săptămâni fără cap
? delfinii dorm cu un ochi deschis
? acum 3000 de ani, limita de vârstă era, în general, de 30 de ani
? când strănuţi, aerul îţi părăseşte gura cu viteza de 160km/ h
? prin reciclarea unui borcan de sticlă se economiseşte atâta
energie, de ai putea sa te uiţi la TV timp de 3 ore
? bufniţele sunt singurele păsări care văd culoarea albastră
? în Bangladesh, elevii de peste 15 ani pot fi inchişi în închisoare,
dacă copiază la examene
? urma lăsată de limbă este unică fiecărui om, la fel ca amprenta
? limba girafei are 21 inci ( calculează în cm ) lungime, îsi poate
curăţa chiar şi urechile
Prof. Gagyi Iosif
Din perlele elevilor
Întrebare pentru temă: ”De ce este necesar ca oamenii să lucreze?”
R: ”Este necesar să lucreze, că, daca n-ar lucre, ar striga lumea după ei:
‘Băi, puturoșilor!’ ”
(Budeanu Alina, cls. A III-a, Șc. Gen. Nr. 6, Sfântu Gheorghe)
Doamna învățătoare, Nicoleta, în loc să-și ie crion, își iegumă de amestecat”
(Coșcodar Alina, cls. A III-a B, Șc. cu cls. I-VIII ”Romulus Cioflec”, Araci)
Înv. Călușer Rodica
? corpul nostru distruge şi creează 15 milioane de celule roşii/sec
? masa termitelor este de 10 ori mai mare ca a oamenilor
? 6.600.000.000.000.000.000.000. tone este masa aproximativă
a Pămîntului
? un gândac de bucătărie poate trăi câteva săptămâni fără cap
? delfinii dorm cu un ochi deschis
? acum 3000 de ani, limita de vârstă era, în general, de 30 de ani
? când strănuţi, aerul îţi părăseşte gura cu viteza de 160km/ h
? prin reciclarea unui borcan de sticlă se economiseşte atâta
energie, de ai putea sa te uiţi la TV timp de 3 ore
? bufniţele sunt singurele păsări care văd culoarea albastră
? în Bangladesh, elevii de peste 15 ani pot fi inchişi în închisoare,
dacă copiază la examene
? urma lăsată de limbă este unică fiecărui om, la fel ca amprenta
? limba girafei are 21 inci ( calculează în cm ) lungime, îsi poate
curăţa chiar şi urechile
Prof. Gagyi Iosif
Din perlele elevilor
Întrebare pentru temă: ”De ce este necesar ca oamenii să lucreze?”
R: ”Este necesar să lucreze, că, daca n-ar lucre, ar striga lumea după ei:
‘Băi, puturoșilor!’ ”
(Budeanu Alina, cls. A III-a, Șc. Gen. Nr. 6, Sfântu Gheorghe)
Doamna învățătoare, Nicoleta, în loc să-și ie crion, își iegumă de amestecat”
(Coșcodar Alina, cls. A III-a B, Șc. cu cls. I-VIII ”Romulus Cioflec”, Araci)
Înv. Călușer Rodica
Locuri stranii Terra/ Art. prof. Gagyi- Revista școlii Numărul 3
Locuri stranii Terra
Vă prezentăm în continuare, cea de-a doua locație neobișnuită ce se află pe Terra:
2. Structura Richat (Guelb er Richat), Mauritania
Această formațiune se găsește în deșertul Maur Adrar, în partea vestică a deșertului Sahara, aflată în Oudane, Mauritania.
Forma sa deosebită poate fi vizualizată însă, numai de la o distanță considerabilă. Diametrul acestui loc neobișnuit este de 48 de kilometri, astfel încât forma sa concentrica poate fi observată cu ușurință din spațiu. Din acest motiv structura richat a fost luată ca punct de reper în primele misiuni spațiale (și nu Marele Zid Chinezesc, care, contrar mitului, nu poate fi observat din spațiu).
Originea acestei formațiuni este incertă, inițial s-a crezut că este rezultatul impactului cu un meteorit, dar, oamenii de știință au ajuns la concluzia că, la origine a fost un vulcan care s-a erodat sub acțiunea vântului și a timpului. Această acțiune mecanică, a dus la actual formă de ”ochi” a structurii Richat. În componența sa există roci datate acum 600 de milioane de ani; ținând cont de faptul că și acum, în unele porțiuni se înalță la 400/200 m deasupra nivelului mării, putem concluziona că această structură a avut înălțimi considerabile, în urma eroziunii rămânând însă la forma pe care o vedem acum. Concentricitatea cercurilor rămâne o enigmă, se pot emite ipoteze referitoare la u tipar, însă, în final, perfecțiunea naturii este uimitoare.
Vă prezentăm în continuare, cea de-a doua locație neobișnuită ce se află pe Terra:
2. Structura Richat (Guelb er Richat), Mauritania
Această formațiune se găsește în deșertul Maur Adrar, în partea vestică a deșertului Sahara, aflată în Oudane, Mauritania.
Forma sa deosebită poate fi vizualizată însă, numai de la o distanță considerabilă. Diametrul acestui loc neobișnuit este de 48 de kilometri, astfel încât forma sa concentrica poate fi observată cu ușurință din spațiu. Din acest motiv structura richat a fost luată ca punct de reper în primele misiuni spațiale (și nu Marele Zid Chinezesc, care, contrar mitului, nu poate fi observat din spațiu).
Originea acestei formațiuni este incertă, inițial s-a crezut că este rezultatul impactului cu un meteorit, dar, oamenii de știință au ajuns la concluzia că, la origine a fost un vulcan care s-a erodat sub acțiunea vântului și a timpului. Această acțiune mecanică, a dus la actual formă de ”ochi” a structurii Richat. În componența sa există roci datate acum 600 de milioane de ani; ținând cont de faptul că și acum, în unele porțiuni se înalță la 400/200 m deasupra nivelului mării, putem concluziona că această structură a avut înălțimi considerabile, în urma eroziunii rămânând însă la forma pe care o vedem acum. Concentricitatea cercurilor rămâne o enigmă, se pot emite ipoteze referitoare la u tipar, însă, în final, perfecțiunea naturii este uimitoare.
Fotografii : odee.com, wikipedia.org.
Sursa: odee.com
Prof. Gagyi Iosif
Epigrame/Reclama Art. prof. Gagyi-Revista școlii Numărul 3
Epigrame
Alexandru O. Teodoreanu (1894 - 1964), cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat şi scriitor român, cunoscut epigramist, mare cunoscător şi degustător de vinuri şi coniacuri, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.
A rămas în literatura română prin epigramele sale.
A fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1897 - 1954)
Catren omagial către Caragiale:
Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern....
Prof. Gagyi Iosif
Reclamă
Vă invităm să vizitaţi magazinul ,,La Fitze’’, situat în Sf Gheorghe ,,la semafor’’ , lângă cofetăria Renate .
Oferta magazinului : haine import Germania, de calitate superioară.
Vă aşteptăm cu drag de Luni-Vineri între orele 10-18.
Alexandru O. Teodoreanu (1894 - 1964), cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel, a fost un avocat şi scriitor român, cunoscut epigramist, mare cunoscător şi degustător de vinuri şi coniacuri, membru de seamă al boemei ieşene şi bucureştene.
A rămas în literatura română prin epigramele sale.
A fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1897 - 1954)
Catren omagial către Caragiale:
Cu greu îmi vine să aştern,
Un adevăr ce nu-l suport,
Ca tocmai tu să fii cel mort
Şi Caţavencu cel etern....
Prof. Gagyi Iosif
Reclamă
Vă invităm să vizitaţi magazinul ,,La Fitze’’, situat în Sf Gheorghe ,,la semafor’’ , lângă cofetăria Renate .
Oferta magazinului : haine import Germania, de calitate superioară.
Vă aşteptăm cu drag de Luni-Vineri între orele 10-18.
sâmbătă, 20 februarie 2010
Să gătim mâncare englezească!/Art. prof. Andrei-Revista școlii Numărul 3
Let's cook...English food!
Hello, readers of our magazine! In order to bring a smile on your face, starting with this number, we are going to make suggestions for your meals. We want to be something different, so we are going to cook……English food.
Today we have 2 recipes, both for dessert. Hope you will like them…enjoy!
English Cake
Ingredients
2 eggs
1/4 teaspoon baking powder
1/4 teaspoon salt
1 teaspoon vanilla
1 teaspoon of fresh orange peel
1/2 cup of yogurt
1/2 cup of fresh orange juice
1/2 cup of raisins and walnut
1/2 cup of oil or margarine or butter
1/4 cup of sugar
2 cups of flour
Heat oven to 325°F (150 Celsius)
Beat all the ingredients together . Bake for 45 minutes. After baking spread some icing sugar on the top of the cake......
Strawberry Shortcake
Ingredients
450 - 700 g (1 - 1 1/2 lb) strawberries
225 g (8 oz) plain flour
15 g (3 level tsp) baking powder
1/4 level teaspoon salt
50 g (2 oz) castor sugar
125 g (4 oz) English butter
225 ml (7 1/2 fl oz) milk
1. Reserve six whole strawberries and mash the rest in a bowl. Leave to stand for 1 hour.
2. Grease two 20 cm (8 inch) sandwich tins.
3. Sift the flour, baking powder and salt into a bowl. Stir in the castor sugar and rub in 75 g (3 oz) butter to give a coarse oatmeal consistency. Stir in the milk and mix until just blended.
4. Divide the dough between the two tins
5. Bake in the oven at 230°C (450°F) mark 8 for about 1 2 minutes, until well risen, golden and firm to the touch. Turn out and cool on a cake rack.
6. Whip the fresh cream until stiff. Place one shortcake upside down on a serving plate; cover with a thick layer of whipped fresh cream then the crushed strawberries. Top with the other layer of shortcake, the right side up.
7. Dust top with icing sugar and then pipe six rosettes with remaining whipped fresh cream and decorate each with a strawberry
Să gătim... mâncare englezească!
Salutări tuturor cititorilor revistei noastre. Cu gândul de a va face să zâmbiţi, începănd cu acest număr, vă vom sugera ce să mai gătiţi…Deoarece vrem sa fie ceva diferit,o să gătim…..mâncare englezească.
Astăzi, vă recomandam două reţete pentru desert. Sperăm că o să vă placă….poftă bună!
Prăjitura Englezească
Ingrediente
2 ouă
¼ linguriţă praf de copt
¼ linguriţă de sare
1 linguriţă de vanilie
1 linguriţă de coajă de portocală
½ cană de iaurt
½ cană de suc de portocale
½ cană de stafide şi nuci mărunţite
½ cană de ulei sau margarină / unt
¼ cană de zahăr
2 căni de făină
-încălziţi cuptorul la 150 de grade
-amestecaţi toate ingredientele şi puneţi-le în tavă
-timp de coacere 45 de minute
-când prăjitura este gata, pudraţi cu zahăr pudră
Prăjitură cu căpşune
Ingrediente
450-700 căpşune
225 gr făină albă
15 gr. praf de copt
¼ linguriţă de sare
50 gr. de zahăr pudră
125 gr unt
225 ml lapte
150 ml (5 fl oz) fresh double cream
Icing sugar
Mod de preparare:1. puneţi şase căpşune întregi deoparte şi amestecaţi-le pe celelalte cu zahăr. Lăsaţi-le 1 oră.
2.ungeţi două tăvi cu dimensiunea de 20 cm.
3.puneţi făina, praful de copt şi sarea într-un vas. Adaugaţi zahărul şi 75 gr de unt şi amestecaţi până când obţineţi o compoziţie omogenă.Adaugaţi laptele şi amestecaţi în continuare.
4.împărţiţi aluatul pentru cele două tăvi
5.timp de coacere :8- 12 minute la o temperatură de 230 de grade °C, până când va fi crescut, va avea o culoare aurie şi va fi fermă la atingere. Se scoate din cuptor, se întoarce şi se aşază pe un grătar/suport pentru prăjituri
6.Bateţi frişca, puneţi unul dintre blaturi ,“cu capul în jos” pe un platou de servire, ornaţi-l cu un strat gros de frişcă şi adăugaţi căpşunele zdrobite şi amestecate cu zahăr. Aşezaţi celălalt blat deasupra căpşunelor.
7.Presăraţi zahăr pudră şi ornaţi cu frişca rămasă şi cu cele şase căpşune întregi.
Poftă bună!!!!
Prof. Andrei Ionela
Hello, readers of our magazine! In order to bring a smile on your face, starting with this number, we are going to make suggestions for your meals. We want to be something different, so we are going to cook……English food.
Today we have 2 recipes, both for dessert. Hope you will like them…enjoy!
English Cake
Ingredients
2 eggs
1/4 teaspoon baking powder
1/4 teaspoon salt
1 teaspoon vanilla
1 teaspoon of fresh orange peel
1/2 cup of yogurt
1/2 cup of fresh orange juice
1/2 cup of raisins and walnut
1/2 cup of oil or margarine or butter
1/4 cup of sugar
2 cups of flour
Heat oven to 325°F (150 Celsius)
Beat all the ingredients together . Bake for 45 minutes. After baking spread some icing sugar on the top of the cake......
Strawberry Shortcake
Ingredients
450 - 700 g (1 - 1 1/2 lb) strawberries
225 g (8 oz) plain flour
15 g (3 level tsp) baking powder
1/4 level teaspoon salt
50 g (2 oz) castor sugar
125 g (4 oz) English butter
225 ml (7 1/2 fl oz) milk
1. Reserve six whole strawberries and mash the rest in a bowl. Leave to stand for 1 hour.
2. Grease two 20 cm (8 inch) sandwich tins.
3. Sift the flour, baking powder and salt into a bowl. Stir in the castor sugar and rub in 75 g (3 oz) butter to give a coarse oatmeal consistency. Stir in the milk and mix until just blended.
4. Divide the dough between the two tins
5. Bake in the oven at 230°C (450°F) mark 8 for about 1 2 minutes, until well risen, golden and firm to the touch. Turn out and cool on a cake rack.
6. Whip the fresh cream until stiff. Place one shortcake upside down on a serving plate; cover with a thick layer of whipped fresh cream then the crushed strawberries. Top with the other layer of shortcake, the right side up.
7. Dust top with icing sugar and then pipe six rosettes with remaining whipped fresh cream and decorate each with a strawberry
Să gătim... mâncare englezească!
Salutări tuturor cititorilor revistei noastre. Cu gândul de a va face să zâmbiţi, începănd cu acest număr, vă vom sugera ce să mai gătiţi…Deoarece vrem sa fie ceva diferit,o să gătim…..mâncare englezească.
Astăzi, vă recomandam două reţete pentru desert. Sperăm că o să vă placă….poftă bună!
Prăjitura Englezească
Ingrediente
2 ouă
¼ linguriţă praf de copt
¼ linguriţă de sare
1 linguriţă de vanilie
1 linguriţă de coajă de portocală
½ cană de iaurt
½ cană de suc de portocale
½ cană de stafide şi nuci mărunţite
½ cană de ulei sau margarină / unt
¼ cană de zahăr
2 căni de făină
-încălziţi cuptorul la 150 de grade
-amestecaţi toate ingredientele şi puneţi-le în tavă
-timp de coacere 45 de minute
-când prăjitura este gata, pudraţi cu zahăr pudră
Prăjitură cu căpşune
Ingrediente
450-700 căpşune
225 gr făină albă
15 gr. praf de copt
¼ linguriţă de sare
50 gr. de zahăr pudră
125 gr unt
225 ml lapte
150 ml (5 fl oz) fresh double cream
Icing sugar
Mod de preparare:1. puneţi şase căpşune întregi deoparte şi amestecaţi-le pe celelalte cu zahăr. Lăsaţi-le 1 oră.
2.ungeţi două tăvi cu dimensiunea de 20 cm.
3.puneţi făina, praful de copt şi sarea într-un vas. Adaugaţi zahărul şi 75 gr de unt şi amestecaţi până când obţineţi o compoziţie omogenă.Adaugaţi laptele şi amestecaţi în continuare.
4.împărţiţi aluatul pentru cele două tăvi
5.timp de coacere :8- 12 minute la o temperatură de 230 de grade °C, până când va fi crescut, va avea o culoare aurie şi va fi fermă la atingere. Se scoate din cuptor, se întoarce şi se aşază pe un grătar/suport pentru prăjituri
6.Bateţi frişca, puneţi unul dintre blaturi ,“cu capul în jos” pe un platou de servire, ornaţi-l cu un strat gros de frişcă şi adăugaţi căpşunele zdrobite şi amestecate cu zahăr. Aşezaţi celălalt blat deasupra căpşunelor.
7.Presăraţi zahăr pudră şi ornaţi cu frişca rămasă şi cu cele şase căpşune întregi.
Poftă bună!!!!
Prof. Andrei Ionela
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
